Fondare 559 Risultati per: Dorință De Viață
Acum, departe de mine să-mi cruţ viaţa în vreun moment de strâmtorare, căci nu sunt mai bun decât fraţii mei! (Cartea întâi a Macabéilor 13, 5)
că de multe ori au fost războaie în ţară, iar Símon, fiul lui Matatía, preot dintre fiii lui Ioaríb, şi fraţii lui şi-au pus viaţa în pericol şi s-au ridicat împotriva potrivnicilor neamului lor ca să facă stabil sanctuarul şi legea şi au umplut de mare glorie neamul lor. (Cartea întâi a Macabéilor 14, 29)
Imediat, unii dintre cei apropiaţi lui Heliodór l-au rugat pe Onías să-l roage pe Cel Preaînalt să-i dăruiască viaţa lui, care zăcea [dându-şi] ultima suflare. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 31)
În timp ce marele preot făcea ispăşirea, cei doi tineri i-au apărut lui Heliodór din nou, înveşmântaţi şi stând [lângă el]; i-au spus să-i aducă multe mulţumiri lui Onías, marele preot, pentru că datorită lui Domnul i-a dăruit viaţa. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 33)
Heliodór a adus jertfă Domnului şi a făcut multe rugăciuni celui care-l readusese la viaţă. După ce s-a despărţit prieteneşte de Onías, a plecat la rege. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 35)
Însă, când Seleúcus a trecut din viaţă şi obţinând Antióh, cel numit Epifánul, domnia, Iáson, fratele lui Onías, a pus mâna prin înşelăciune pe funcţia de mare preot, (Cartea a doua a Macabéilor 4, 7)
acelea din cauza cărora i-au lovit necazuri mari, fiindcă tocmai aceia al căror fel de viaţă voiau să-l imite şi cu care voiau să se asemene, ei aveau să devină duşmani şi prigonitori. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 16)
Răspândindu-se vorbe false că Antióh a trecut din viaţă, Iáson, luând nu mai puţin de o mie [de oameni], a făcut un atac pe neaşteptate împotriva cetăţii. Alungându-i pe cei care stăteau pe zid, cetatea a fost până la urmă cucerită, iar Meneláu a fugit în Acrópole. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 5)
Iúda Macabéul, împreună cu vreo zece tovarăşi, retrăgându-se în pustiu, îşi ducea viaţa în munţi în felul fiarelor împreună cu cei care erau cu el. Se hrăneau numai cu ierburi, ca să se ferească de impuritate. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 27)
Alegând o moarte glorioasă mai degrabă decât o viaţă de ocară, a mers de bunăvoie la chinurile roţii, (Cartea a doua a Macabéilor 6, 19)
scuipând [din gură carnea], aşa cum se cuvine să facă cei care au tăria să îndepărteze ceea ce nu este permis a gusta, chiar dacă le este dragă viaţa. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 20)
şi ei, din cauza ipocriziei mele şi pentru acest mic rest de viaţă, să fie înşelaţi, iar eu să-mi atrag la bătrâneţe ocară şi necinste. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 25)
