Fondare 26382 Risultati per: Şi
Şi spunea: „Aşa este împărăţia lui Dumnezeu: ca un om care aruncă sămânţa în pământ (Evanghelia după sf. Marcu 4, 26)
şi fie că doarme, fie că se scoală, noaptea şi ziua, sămânţa răsare şi creşte, nici el nu ştie cum. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 27)
Pământul produce de la sine mai întâi paiul, apoi spicul, apoi bobul plin în spic. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 28)
dar, după ce a fost semănat, creşte şi devine mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari aşa încât păsările cerului pot locui la umbra lui”. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 32)
Şi cu multe astfel de parabole le vestea cuvântul după cum puteau să asculte. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 33)
(Mt 8,23-27; Lc 8,22-25) În aceeaşi zi, după ce s-a înserat, le-a spus: „Să trecem pe ţărmul [celălalt]!”. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 35)
Şi, părăsind mulţimea, l-au luat aşa cum era în barcă. Erau şi alte bărci cu el. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 36)
Şi a fost o mare furtună, iar valurile izbeau în barcă, încât aproape se umpluse. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 37)
El dormea în partea dinapoi a bărcii, pe un căpătâi. Atunci l-au trezit şi i-au spus: „Învăţătorule, nu-ţi pasă că pierim?”. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 38)
Ridicându-se, a mustrat vântul şi a spus mării: „Potoleşte-te! Taci!”. Şi vântul s-a calmat şi s-a făcut linişte mare. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 39)
Atunci le-a spus: „De ce sunteţi fricoşi? Încă nu aveţi credinţă?”. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 40)
Dar ei au fost cuprinşi de teamă mare şi spuneau unii către alţii: „Cine este, oare, acesta, că şi vântul şi marea îl ascultă?”. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 41)
