Cartea Proverbelor, 11
20. Lucru abominábil pentru Domnul este inima strâmbă, dar plăcerea lui sunt cei neprihăniţi pe cale.
20. Lucru abominábil pentru Domnul este inima strâmbă, dar plăcerea lui sunt cei neprihăniţi pe cale.
Capitolul 11 din Proverbe abordează subiecte legate de justiție, onestitate, generozitate și smerenie. El subliniază că Dumnezeu îi binecuvântează pe cei care încearcă să facă ceea ce este corect, în timp ce cei care acționează într -un mod necinstit și egoist ajung să se facă rău. Următoarele versete au fost alese pentru relevanța lor pentru subiectele tratate în acest capitol:
Psalmul 37:21: „Cei răi împrumută și nu se întoarce, dar cei drepți este generos și dă”. Acest verset evidențiază importanța generozității și onestității, promițând că cei care acționează cu dreptate și bunătate vor fi răsplătiți.
Proverbe 16:5: "Domnul urăște toate inimile arogante. Asigurați -vă că nu vor fi nepedepsiți." Acest verset evidențiază importanța smereniei și modestiei, promițând că cei care sunt arogați și mândri se vor confrunta în cele din urmă cu consecința acțiunilor lor.
Proverbe 15:27: „Lăcomia provoacă certuri în casa ta, dar cei care urăsc darurile vor trăi în pace”. Acest verset evidențiază importanța prioritizării relațiilor sănătoase și iubitoare, promițând că cei care sunt generoși și detașați de bunurile materiale vor avea o viață mai pașnică.
Proverbe 21:3: „A face ceea ce este drept și drept este mai acceptabil pentru Domnul decât a oferi sacrificii”. Acest verset evidențiază importanța plasării justiției și moralității peste ritualurile și ceremoniile religioase, subliniind importanța acțiunii etice în viața noastră.
Psalmul 101:6: "Ochii mei vor fi pe credincioșii pământului, ca să locuiască cu mine; cel care merge într -un mod perfect mă va servi." Acest verset evidențiază importanța credinței și integrității în viața noastră, promițând că cei care urmează calea perfecțiunii vor avea succes și onorați de Dumnezeu.
"Tente percorrer com toda a simplicidade o caminho de Nosso Senhor e não se aflija inutilmente.” São Padre Pio de Pietrelcina
