Cartea profetului Daniél, 14

1. Regele Astiáges a fost adăugat la părinţii lui, iar Círus, persanul, a luat regatul lui.

2. Daniél era familiar al regelui şi era cinstit de toţi prietenii lui.

3. Babilónienii aveau un idol al cărui nume era Bel. Se cheltuiau pentru el în fiecare zi douăsprezece artabe de făină aleasă, patruzeci de oi şi şase măsuri de vin.

4. Regele îl cinstea şi mergea în fiecare zi să se prosterneze înaintea lui. Dar Daniél se prosterna înaintea Dumnezeului său.

5. Regele i-a zis: „De ce nu te prosternezi înaintea lui Bel?”. El i-a zis: „Nu mă prostern idolilor făcuţi de mână de om, ci Dumnezeului celui viu care a făcut cerul şi pământul şi are domnia asupra tuturor făpturilor”.

6. Dar regele i-a zis: „Tu crezi că Bel nu este un dumnezeu viu? Nu vezi cât mănâncă şi bea în fiecare zi?”.

7. Dar Daniél a zis râzând: „Nu te înşela, rege! Căci pe dinăuntru e din lut, iar pe dinafară e din bronz şi nu s-a hrănit, nici nu a băut niciodată”.

8. Regele s-a înfuriat, i-a chemat pe preoţii săi şi le-a zis: „Dacă nu îmi spuneţi cine este cel care mănâncă cheltuiala aceasta, veţi fi daţi la moarte, dar dacă îmi veţi arăta că Bel le mănâncă, va fi dat la moarte Daniél pentru că a spus blasfemii împotriva lui Bel”.

9. Daniél i-a zis regelui: „Să fie după cuvântul tău!”. Preoţii lui Bel erau şaptezeci, în afară de femei şi copii.

10. Apoi, regele a venit cu Daniél în casa lui Bel.

11. Preoţii lui Bel i-au zis: „Iată, noi ne retragem afară, iar tu, rege, pune hrana şi vinul amestecat! Pune, închide uşile şi sigilează cu inelul tău! Și, venind dis-de-dimineaţă, dacă nu le vei găsi pe toate mâncate de Bel, să fim daţi la moarte noi sau Daniél, care a vorbit fals împotriva noastră!

12. Ei considerau o nimica toată, căci făcuseră sub masă o intrare ascunsă şi prin ea intrau continuu şi le consumau.

13. Când aceia au ieşit, regele a pus hrana înaintea lui Bel.

14. Daniél le-a poruncit slujitorilor săi să aducă cenuşă şi s-o împrăştie în tot templul, numai în faţa a regelui. Și, ieşind, au închis uşa, au sigilat-o cu inelul regelui şi au plecat.

15. Preoţii au venit noaptea, după obiceiul lor, ei, femeile şi copiii lor şi au mâncat toate şi au băut.

16. Regele s-a sculat dis-de-dimineaţă şi Daniél, împreună cu el.

17. Regele a zis: „Daniél, sunt întregi sigiliile?”. El a răspuns: „Întregi sunt, rege!”.

18. Și, imediat ce au deschis uşile, regele a privit la masă şi a strigat cu glas puternic: „Mare eşti, Bel, şi nu este în tine nicio înşelăciune!”.

19. Daniél a râs, l-a prins pe rege ca să nu intre şi i-a zis: „Uită-te la paviment şi recunoaşte ale cui sunt urmele acestea!”.

20. Regele a zis: „Văd urme de bărbaţi, de femei şi de copii”.

21. Atunci, regele s-a înfuriat, i-a adunat pe preoţi, pe femeile şi pe copiii lor. Ei i-au arătat uşile ascunse prin care intrau şi consumau ceea ce era pe masă.

22. Regele i-a ucis şi l-a abandonat pe Bel lui Daniél, iar el l-a distrus împreună cu templul său.

23. Era un dragon mare şi babiloniénii îl cinsteau.

24. Regele i-a zis lui Daniél: „Nu poţi spune că acesta nu este un dumnezeu viu. Prosternă-te înaintea lui!”.

25. Daniél i-a zis regelui: „Eu mă voi prosterna înaintea Domnului Dumnezeului meu, pentru că el este Dumnezeul cel viu. Iar tu, rege, dă-mi dreptul şi-l voi ucide pe dragon fără sabie şi fără toiag”.

26. Regele i-a zis: „Îţi dau”.

27. Daniél a luat smoală, seu şi păr şi le-a fiert împreună. A făcut turte şi i le-a dat în gură dragonului. Și, mâncându-le, dragonul a crăpat. Atunci, [Daniél] a zis: „Iată ce cinstiţi voi!”.

28. Când babiloniénii au auzit, s-au înfuriat foarte mult şi au venit împreună împotriva regelui şi au zis: „Regele s-a făcut iudeu: pe Bel l-a răsturnat, dragonul l-a ucis şi pe preoţi i-a măcelărit”.

29. Și, venind, i-au spus regelui: „Dă-ni-l pe Daniél; dacă nu, te vom ucide pe tine şi casa ta!”.

30. Regele, văzând că îl presau foarte mult forţându-l, li l-a dat pe Daniél.

31. Aceştia l-au aruncat în groapa cu lei şi el a stat acolo şase zile.

32. Erau în groapă şapte lei şi li se dădeau în fiecare zi două trupuri şi două oi. Dar atunci nu li s-a dat, ca să-l devoreze pe Daniél.

33. Habacúc era un profet în Iudéea. El a fiert o fiertură şi a frânt pâini într-un vas şi mergea la ogor ca să le ducă secerătorilor.

34. Îngerul Domnului i-a zis lui Habacúc: „Du prânzul pe care îl ai în Babilón, lui Daniél, în groapa cu lei!”.

35. Dar Habacúc a zis: „Doamne, eu nu am văzut Babilónul şi nu cunosc groapa”.

36. Îngerul Domnului l-a apucat de creştet şi, ridicându-l de părul capului său, l-a dus în Babilón, deasupra gropii, cu viteza duhului său.

37. Habacúc a strigat, zicând: „Daniél, Daniél, ia prânzul pe care ţi l-a trimis Dumnezeu!”.

38. Daniél a zis: „Într-adevăr, ţi-ai amintit de mine, Dumnezeule, şi nu-i părăseşti pe cei care te iubesc”.

39. Daniél, ridicându-se, a mâncat. Iar îngerul lui Dumnezeu l-a dus înapoi imediat pe Habacúc la locul său.

40. Regele a venit a şaptea zi plângându-l pe Daniél. A venit la groapă, s-a uitat şi, iată, Daniél stătea şezut.

41. Și, strigând cu glas puternic, a zis: „Mare eşti tu, Doamne Dumnezeul lui Daniél, şi nu este altul în afară de tine!”.

42. L-a scos [de acolo], iar pe cei care cereau pieirea lui i-a aruncat în groapă şi au fost devoraţi imediat înaintea lui.