1. Am încheiat un legământ cu ochii mei, ca să nu se uite după fecioare.

2. Dar care-mi este partea de la Dumnezeul de sus şi moştenirea de la Cel Atotputernic din înălţimi?

3. Oare nu este pieire pentru cel nedrept şi dezastru pentru cel care săvârşeşte deşertăciune?

4. Oare Dumnezeu nu vede căile mele şi paşii mei nu-i numără?

5. Dacă am umblat în deşertăciune şi dacă piciorul meu s-a grăbit să înşele,

6. să mă cântărească în balanţa dreptăţii şi să recunoască Dumnezeu neprihănirea mea!

7. Dacă pasul meu a rătăcit de la cale şi dacă inima mea a mers după ochii mei, dacă s-a lipit vreo pată de mâna mea,

8. atunci eu să semăn, şi altul să mănânce şi vlăstarul meu să fie dezrădăcinat.

9. Dacă mi-a fost sedusă inima spre vreo femeie şi dacă la uşa prietenului meu am stat la pândă,

10. atunci soţia mea să macine pentru altcineva şi alţii să se încline spre ea.

11. Căci aceasta ar fi o infamie, ar fi o nelegiuire [pedepsită] de judecători,

12. un foc care mistuie până la nimicire şi toate veniturile mele ar fi dezrădăcinate.

13. Dacă am refuzat judecata slujitorului meu şi a slujitoarei mele când s-ar fi certat cu mine,

14. ce voi putea face când se va ridica Dumnezeu şi, când mă va vizita, ce-i voi putea întoarce?

15. Oare nu cel care m-a făcut pe mine în pântece l-a făcut şi pe el? Şi cel care ne-a întocmit în sân nu este unul singur?

16. Dacă le-am negat săracilor ceea ce doreau şi dacă am făcut să se consume ochii văduvei,

17. dacă mi-am mâncat bucata singur şi dacă orfanul nu a mâncat de la mine,

18. – el care din tinereţea mea a crescut cu mine ca tată şi ea care din sânul mamei mele a fost călăuzită de mine –,

19. dacă l-am văzut pe cel care pierea fără haină şi pe cel nevoiaş fără învelitoare,

20. dacă nu m-au binecuvântat coapsele sale şi dacă nu s-au încălzit cu lâna mieilor mei,

21. dacă am mişcat mâna împotriva orfanului, pentru că am văzut la poartă ajutorul meu,

22. atunci umărul meu să cadă de la încheietură şi braţul meu să se frângă de la cot!

23. Întrucât nenorocirea de la Dumnezeu este spaimă pentru mine, nu aş putea suporta măreţia lui.

24. Dacă mi-aş fi pus încrederea în aur şi dacă aş fi spus aurului fin: «Eşti siguranţa mea»,

25. dacă m-aş fi bucurat pentru că mare este bogăţia mea şi preţios este ceea ce dobândeşte mâna mea,

26. dacă m-aş fi uitat la soare când străluceşte şi la luna care trece radioasă,

27. dacă aş fi lăsat sedusă inima mea în ascuns şi dacă gura mea ar fi pus un sărut pe mână,

28. – şi aceasta este o nelegiuire [pedepsită] de judecători, căci l-aş fi înşelat pe Dumnezeul cel de sus –,

29. dacă m-aş fi bucurat de ruina celui care mă urăşte şi aş fi exultat că l-a aflat răul

30. – deşi nu am dat [voie] cerului gurii mele să păcătuiască cerând cu blestem viaţa lui –,

31. dacă nu ar spune oamenii din cortul meu: «Cine este cel care să nu se fi săturat din carnea lui?»,

32. dacă străinul ar fi poposit afară şi dacă uşile mele nu le-aş fi deschis pentru cel de pe cale,

33. dacă aş fi ascuns ca Adám răzvrătirea mea, tăinuind în sânul meu nelegiuirea mea,

34. pentru că mă tem de mulţimea cea mare şi dispreţul familiilor mă înspăimântă, am tăcut şi nu am ieşit pe uşă,

35. ce n-aş da să fie cineva care să mă asculte! Iată semnătura mea! Cel Atotputernic să-mi răspundă şi în carte să scrie potrivnicul meu!

36. Oare nu aş purta-o pe umărul meu şi nu aş lega-o drept cunună?

37. Numărul paşilor mei i-aş face cunoscut şi m-aş apropia ca un principe de el.

38. Dacă pământul meu ar striga împotriva mea şi brazdele sale ar plânge împreună,

39. dacă aş mânca rodul lui pe gratis, sufocând sufletul stăpânilor săi,

40. în loc de grâu, să iasă spini şi în loc de orz, neghină!”. Sfârşitul cuvintelor lui Iob.





“A pessoa que nunca medita é como alguém que nunca se olha no espelho e, assim, não se cuida e sai desarrumada. A pessoa que medita e dirige seus pensamentos a Deus, que é o espelho de sua alma, procura conhecer seus defeitos, tenta corrigi-los, modera seus impulsos e põe em ordem sua consciência.” São Padre Pio de Pietrelcina