Gênesis, 24

1. O velho Abraão estava avançado em idade, e o Se­nhor o tinha abençoado em todas as coisas.

1. Abrahám era bătrân şi înaintat în zile. Domnul îl binecuvântase pe Abrahám în toate.

2. Abraão disse ao servo mais antigo de sua casa, que administrava todos os seus bens: “Põe tua mão debaixo de minha coxa.

2. Abrahám i-a zis celui mai bătrân servitor din casa lui, cel care guverna tot ce avea el: „Pune-ţi mâna sub coapsa mea!.

3. Quero que jures pelo Senhor, Deus do céu e da terra, que não esco­lherás para mulher de meu filho nenhuma das filhas dos cananeus, no meio dos quais habito;

3. Te voi pune să juri pe Domnul Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului că nu-i vei lua fiului meu o soţie dintre fiicele canaaneénilor în mijlocul cărora locuiesc eu,

4. mas irás à minha terra, à minha parentela, e lá escolherás uma mulher para o meu filho Isaac”.

4. ci vei merge în ţara mea, la rudele mele şi vei lua o soţie pentru fiul meu Isáac!”.

5. O servo respondeu: “Talvez essa mulher não me quererá seguir a esta terra; nesse caso, poderei reconduzir o teu filho à terra de onde saíste?”.

5. Servitorul i-a zis: „Şi dacă femeia nu va fi de acord să vină cu mine în această ţară, atunci să-l duc pe fiul tău în ţara din care ai ieşit?”.

6. “Guarda-te bem – disse-lhe Abraão – de reconduzir para lá o meu filho!

6. Abrahám i-a răspuns: „Ai grijă ca nu cumva să-l faci pe fiul să se întoarcă acolo!

7. O Senhor, Deus do céu, que me tirou da casa de meu pai e de minha pátria, que me disse e me jurou dar esta terra à minha posteridade, este Senhor mandará o seu anjo diante de ti, e tu escolherás lá uma mulher para o meu filho.

7. Domnul Dumnezeul cerului, care m-a luat din casa tatălui meu şi din casa rudelor mele, care mi-a spus şi mi-a jurat, zicând: «Descendenței tale le voi da această ţară», el îl va trimite pe îngerul său înaintea ta şi tu vei lua de acolo o soţie pentru fiul meu.

8. Mas, se ela não te quiser seguir, estarás desobrigado do juramento que te impus. Somente não reconduzas (de forma alguma) para lá o meu filho.”

8. Dacă femeia nu va fi de acord să vină cu tine, vei fi eliberat de acest jurământ. Numai să nu-l faci pe fiul meu să se întoarcă acolo!”.

9. Pôs, então, o servo sua mão debaixo da coxa de Abraão, seu senhor, e fez-lhe o juramento que ele pedia.

9. Servitorul şi-a pus mâna sub coapsa lui Abrahám, stăpânul său, şi i-a jurat cu privire la acest lucru.

10. E, tendo tomado dez camelos do rebanho de seu senhor, partiu, levando as mãos cheias das riquezas de Abraão. E pôs-se a caminho, andando para a Mesopotâmia, para a cidade de Nacor.

10. Servitorul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat având cu el [lucruri] din toate bunurile stăpânului său. S-a ridicat şi a plecat în Arám-Naharáim, în cetatea lui Nahór.

11. E fez descansar os camelos fora da cidade, perto de um poço. Era pela tarde, à hora em que saíam as mulheres para ir buscar água.

11. Şi a făcut cămilele să îngenuncheze în afara cetăţii, lângă o fântână cu apă, la vremea când ies femeile [să scoată apă].

12. “Senhor – disse ele –, Deus de Abraão, meu senhor, fazei-me encontrar hoje o que desejo, e manifestar vossa bondade para com meu senhor Abraão.

12. Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Abrahám, te rog, fă să se întâmple [să am noroc] astăzi şi arată îndurare faţă de stăpânul meu, Abrahám!

13. Eis-me aqui, de pé, junto desta fonte onde as filhas dos habitantes da cidade virão buscar água.

13. Iată, eu stau lângă izvorul de apă şi fiicele oamenilor din cetate ies să scoată apă!

14. Portanto, a donzela a quem eu disser: ‘Inclina o teu cântaro, por favor, para que eu beba’ –, e me responder: ‘Bebe, e darei de beber também aos teus camelos’ –, essa seja a que destina ao vosso servo Isaac. Assim saberei que manifestais vossa bondade para com meu senhor.”

14. Fata căreia îi voi zice: «Înclină-ţi, te rog, urciorul ca să beau!» şi care va răspunde: «Bea şi voi adăpa şi cămilele tale», ea să fie aceea pe care ai rânduit-o pentru servitorul tău Isáac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că ai arătat îndurare față de stăpânul meu”.

15. Ainda não tinha acabado de falar, quando sobreveio, com um cântaro aos ombros, Rebeca, filha de Batuel, filho de Melca, mulher de Nacor, irmão de Abraão.

15. Înainte de a termina el de vorbit, iată, Rebéca, născută din Betuél, fiul Mílcăi, soţia lui Nahór, fratele lui Abrahám, a ieşit cu urciorul pe umărul ei.

16. A jovem era extremamente bela, virgem, e homem algum a havia possuído. Ela desceu à fonte, encheu o seu cântaro e ia voltando.

16. Fata era foarte frumoasă la chip; era fecioară şi nu o cunoscuse încă bărbat. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut urciorul şi urca [înapoi].

17. O servo correu-lhe ao encontro e disse-lhe: “Queres dar-me de beber um pouco da água de teu cântaro?”.

17. Servitorul a alergat în întâmpinarea ei şi a zis: „Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din urciorul tău!”.

18. “Bebe, meu senhor” – respondeu ela. E prontamente inclinou o cântaro sobre o seu braço para lhe dar de beber.

18. Şi ea a zis: „Bea, domnul meu”. Şi s-a grăbit şi a coborât urciorul pe braţul ei şi i-a dat să bea.

19. Tendo ele bebido, ela disse: “Vou buscar água também para os teus camelos, para que todos bebam”.

19. Când a terminat să-i dea să bea, a zis: „Am să scot apă şi pentru cămilele tale până vor termina de băut”.

20. E, despejando seu cântaro no bebedouro, correu a buscar água de novo na fonte para todos os camelos.

20. S-a grăbit şi a golit urciorul în adăpătoare şi a alergat iarăşi la fântână ca să scoată apă. Şi a scos pentru toate cămilele lui.

21. O homem contemplava em silêncio, curioso por saber se o Senhor tinha ou não tornado feliz a sua viagem.

21. Omul o măsura din priviri în tăcere ca să vadă dacă Domnul a făcut să-i reuşească sau nu călătoria.

22. Quando os camelos acabaram de beber, o homem tirou um anel de ouro pesando meio siclo e dois braceletes de ouro pesando dez siclos.

22. Când cămilele au terminat de băut, omul a luat un inel din aur, de greutatea unei jumătăţi de [síclu], şi două brăţări pentru mâinile ei în greutate de zece [sícli] din aur.

23. E disse à jovem: “Dize-me, por favor: De quem és filha? Haveria na casa de teu pai um lugar para passarmos a noite?”.

23. Şi a zis: „A cui fată eşti tu? Fă-mi cunoscut, te rog, este loc pentru noi în casa tatălui tău ca să poposim [peste noapte]!”.

24. “Eu sou filha de Batuel – respondeu ela – o filho de Melca, que ela deu à luz a Nacor.”

24. Ea i-a răspuns: „Eu sunt fiica lui Betuél, fiul pe care Mílca i l-a născut lui Nahór”.

25. E ajuntou: “Há em nossa casa palha e forragem em abundância, e também lugar para passar a noite”.

25. I-a zis: „Paie şi nutreţ sunt din belşug la noi şi este şi loc să poposiți [peste noapte]”.

26. Inclinou-se, então, o homem e prostrou-se diante do Senhor:

26. Atunci omul s-a plecat şi l-a adorat pe Domnul

27. “Bendito seja – exclamou ele – o Senhor, o Deus de Abraão, meu Senhor, que não faltou com sua bondade e sua fidelidade para com ele. O Senhor conduziu-me diretamente à casa dos parentes de meu se­nhor”.

27. şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, care nu a abandonat bunăvoinţa şi adevărul faţă de stăpânul meu! În drumul meu, Domnul m-a condus la casa fraţilor stăpânului meu”.

28. A jovem foi correndo contar à sua mãe tudo o que se tinha passado.

28. Fata a alergat şi a făcut cunoscute în casa mamei sale toate acestea.

29. Rebeca tinha um irmão chamado Labão. Este apressou-se em ir ao encontro do homem que se encontrava junto da fonte.

29. Rebéca avea un frate numit Lában; Lában a alergat afară la omul acela, la izvor,

30. Ele tinha visto o anel e os braceletes nas mãos de sua irmã, e ouvido a narração de sua irmã Rebeca: “Esse homem me disse isso e aquilo”. Foi ele, pois, ao encontro do estrangeiro e o achou perto dos camelos, na fonte.

30. când a văzut inelul şi brăţările pe mâinile surorii sale şi când a auzit cuvintele Rebécăi, sora sa, spunând: „Aşa mi-a vorbit omul acela”. A venit, deci, la omul acela care stătea cu cămilele lângă izvor

31. “Vem, bendito do Senhor – disse ele – por que permaneces aí fora? Preparei a casa e um lugar para os camelos.”

31. şi a zis: «Vino, binecuvântatul Domnului! De ce stai afară? Eu am pregătit casa şi loc pentru cămile»”.

32. E o homem entrou na casa. Descarregaram os camelos, deram-lhes palha e forragem, enquanto traziam ao estrangeiro e aos seus companheiros água para lavar os pés.

32. Omul a intrat în casă şi a despovărat cămilele. [Lában] a dat paie şi nutreţ cămilelor şi apă de spălat pentru picioarele lui şi pentru picioarele oamenilor care erau cu el.

33. Foram-lhes servido em seguida comida; mas ele disse: “Não comerei nada enquanto não expuser o que tenho a dizer” – “Fala” – disse Labão.

33. I s-a pus înainte să mănânce, dar el a zis: „Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus”. Şi [Lában] a zis: „Spune!”.

34. “Eu sou – disse ele – escravo de Abraão.

34. [Slujitorul] a zis: „Eu sunt servitorul lui Abrahám.

35. O Senhor encheu de bênçãos o meu senhor, que se tornou poderoso; e deu-lhe ovelhas e bois, prata e ouro, servos e servas, camelos e jumentos.

35. Domnul l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu şi el a devenit mare. I-a dat turme și cirezi, argint şi aur, servitori şi servitoare, cămile şi măgari.

36. Sara, mu­lher de meu senhor, apesar de sua velhice, deu-lhe à luz um filho, ao qual ele deu todos os seus bens.

36. Sára, soţia stăpânului meu, i-a născut la bătrâneţea ei un fiu stăpânului meu şi lui i-a dat el tot ce are.

37. Então o meu senhor fez-me jurar que eu não escolheria para o seu filho uma mulher entre as filhas dos cananeus, em cuja terra ele mora,

37. Stăpânul meu m-a pus să jur şi a zis: «Să nu iei fiului meu o soţie dintre fiicele canaaneénilor, în ţara cărora locuiesc,

38. mas que viria à casa de seu pai, à sua família, para aí escolher uma mulher para o seu filho.

38. ci să te duci la casa tatălui meu şi la familia mea ca să iei o soţie pentru fiul meu!».

39. E eu disse-lhe: ‘Talvez a mulher não me quererá seguir’.

39. Eu am zis stăpânului meu: «Poate că femeia nu va veni cu mine».

40. ‘O Senhor – res­pondeu-me ele – em cujo caminho sempre andei, mandará o seu anjo contigo e fará bem-sucedida a tua viagem: escolherás para o meu filho uma mulher de minha família, na casa de meu pai.

40. El mi-a zis: «Domnul, în fața căruia umblu, va trimite pe îngerul său cu tine şi va face să reuşeşti în drumul tău şi vei lua fiului meu o soţie din familia mea şi din casa tatălui meu.

41. Mas serás desobrigado do juramento que me fazes, se, tendo visitado minha pa­rentela, encontrares oposição e não fores recebido’.*

41. Atunci vei fi eliberat de blestemul meu, când te vei duce la familia mea; şi dacă nu ţi-o vor da, vei fi eliberat de blestemul meu».

42. Ora, chegando hoje à fonte, eu disse: Senhor, Deus de meu senhor Abraão, se vos dignardes tornar bem-sucedida a viagem que empreendi concedei-me isto:

42. Am ajuns azi la izvor şi am zis: «Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, dacă vei face să reuşesc în drumul pe care merg astăzi,

43. Ficarei perto da fonte; a jovem que vier buscar água, e a quem eu disser: por favor, dá-me de beber um pouco da água de teu cântaro,

43. iată, eu stau lângă izvorul de apă şi fata care va ieşi să scoată apă şi căreia îi voi zice: ‹Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din urciorul tău!›

44. e que me responder: ‘Bebe, e buscarei também água para os teus camelos’, essa será a mulher que o Senhor destina ao filho de meu senhor.

44. şi care îmi va răspunde: ‹Bea tu însuţi şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!›, aceea este femeia pe care a rânduit-o Domnul pentru fiul stăpânului meu!».

45. Eu não tinha ainda acabado de falar comigo mesmo, quando veio Rebeca com o seu cântaro aos ombros, e desceu à fonte para buscar água. Eu disse-lhe: ‘Dá-me de beber, por favor’.

45. Eu încă nu terminasem de vorbit în inima mea şi, iată, Rebéca a ieşit cu urciorul ei pe umărul ei, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Şi eu i-am zis: «Dă-mi să beau, te rog!».

46. E, descendo logo o cântaro dos seus ombros, ela me disse: ‘Bebe, e darei também de beber aos camelos’.

46. Ea s-a grăbit, şi-a plecat urciorul ei de pe umărul ei şi a zis: «Bea şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!». Am băut şi ea a dat de băut şi cămilelor.

47. Perguntei-lhe então de quem era filha. Ela respondeu-me: ‘Sou filha de Batuel, filho de Nacor, que Melca lhe deu à luz’. Eu, pois, coloquei o anel em suas narinas e os braceletes em seus punhos.

47. Şi am întrebat-o şi am zis: «A cui fiică eşti?». Ea a răspuns: «Sunt fata lui Betuél, fiul lui Nahór pe care i l-a născut Mílca». I-am pus inelul în nas şi brăţările la mâini.

48. Inclinei-me, então, prostrando-me diante do Senhor, e bendisse o Senhor, o Deus de meu senhor Abraão, que me conduziu diretamente ao lugar onde eu podia tomar a filha do parente de meu senhor para o seu filho.

48. Apoi m-am plecat şi l-am adorat pe Domnul. Şi l-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, care m-a călăuzit pe drumul sigur ca s-o iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul lui.

49. Agora, se quiserdes testemunhar afeição e fidelidade ao meu senhor, dizei-mo; senão, dizei-me também, para que eu tome outra direção.”*

49. Şi acum, dacă voiţi să faceți bunăvoinţă şi adevăr faţă de stăpânul meu, faceți-mi cunoscut; dacă nu, faceți-mi cunoscut iarăşi, ca să mă îndrept la dreapta sau la stânga!”.

50. Labão e Batuel tomaram então a palavra: “Do Senhor veio tudo isso – disseram eles. Nada temos a dizer.*

50. Lában şi Betuél au răspuns şi au zis: „De la Domnul a ieșit lucrul acesta; noi nu-ţi putem spune nici rău, nici bine.

51. Eis aí Rebeca: toma-a e parte. Que ela seja a mulher do filho de teu senhor, como o Senhor disse”.

51. Iată, Rebéca este înaintea ta; ia-o şi du-te; şi să fie soţia fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul!”.

52. Ouvindo essas palavras, o servo de Abraão prostrou-se por terra diante do Senhor.

52. Când a auzit servitorul lui Abrahám cuvintele lor, s-a aruncat la pământ înaintea Domnului.

53. Tomando em seguida objetos de prata, objetos de ouro e vestidos, ofereceu-os como presente a Rebeca. Ofereceu também ricos presentes ao seu irmão e à sua mãe.

53. Servitorul a scos obiectele din argint şi obiecte din aur şi îmbrăcăminte pe care le-a dat Rebécăi; a dat, de asemenea, daruri bogate fratelui său şi mamei sale.

54. Puseram-se então à mesa, ele e os seus companheiros, e passaram a noite. Levantando-se no dia seguinte, disse o servo: “Deixai-me partir para a casa do meu senhor”.

54. Au mâncat şi au băut el şi oamenii care erau cu el şi au poposit acolo. Dimineaţa, când s-au sculat, el a zis: „Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu!”.

55. Ao que o irmão e a mãe de Rebeca responderam: “Fique a jovem ainda conosco alguns dias, ao menos dez dias; depois disto partirá”.

55. Fratele ei şi mama ei au zis: „Fata să mai stea cu noi măcar vreo zece zile; după aceea va pleca!”.

56. “Não me retenhais – tornou ele –, pois que o Senhor fez bem-sucedida a minha viagem, deixai-me partir e voltar para o meu senhor.”

56. El le-a zis: „Nu mă faceți să întârzii, fiindcă Domnul m-a făcut să reuşesc în călătoria mea; lăsaţi-mă să mă duc la stăpânul meu!”.

57. “Chamemos a jovem – disseram eles – e perguntemos-lhe o seu parecer.”

57. Atunci ei au zis: „S-o chemăm pe fată şi să căutăm [răspuns] din gura ei”.

58. Chamaram Rebeca e disseram-lhe: “Queres partir com este homem?”. “Sim” – respondeu ela.

58. Au chemat-o pe Rebéca şi i-au zis: „Vrei să te duci cu omul acesta?”. Şi ea a răspuns: „Merg!”.

59. Dei­xaram-na, pois, partir juntamente com sua ama de leite, com o servo de Abraão e seus companheiros.

59. Şi au lăsat-o pe sora lor Rebéca să plece cu doica ei, cu servitorul lui Abrahám şi cu oamenii lui.

60. Eles abençoaram-na, dizendo: “Ó nossa irmã: possas tu tornar-te a mãe de milhares de miríades! E possua a tua posteridade a porta dos seus inimigos!”.

60. Au binecuvântat-o pe Rebéca şi i-au zis: „O, sora noastră, să devii mii de zeci de mii şi descendența ta să stăpânească poarta duşmanilor lor!”.

61. Rebeca e suas servas levantaram-se, montaram nos camelos e seguiram o homem. Este, conduzindo Rebeca, pôs-se logo a caminho.

61. Rebéca s-a ridicat împreună cu slujitoarele ei, au încălecat pe cămile şi au mers după omul acela. Servitorul a luat-o pe Rebéca şi a plecat.

62. Isaac tinha voltado do poço de Lahai-Roí, e habitava no Negueb.

62. Isáac venise de la Béer-Lahái-Roí şi locuia în ţinutul Négheb.

63. Uma tarde em que saíra para meditar no campo, levantando os olhos, viu alguns camelos que se aproximavam.

63. La căderea serii, a ieşit Isáac la câmp să se plimbe; şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, veneau nişte cămile.

64. Rebeca também, tendo levantado os olhos, viu Isaac, e desceu do camelo.

64. Rebéca şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Isáac. S-a coborât de pe cămilă

65. Ela disse ao servo de Abraão: “Quem é aquele homem que vem ao nosso encontro no campo?”. “É o meu senhor” – respondeu ele. E ela tomou depressa o véu e cobriu-se.

65. şi i-a zis servitorului: „Cine este bărbatul acela care merge pe câmp în întâmpinarea noastră?”. Servitorul i-a răspuns: „El este stăpânul meu!”. Atunci ea şi-a luat vălul şi s-a acoperit.

66. O servo contou a Isaac tudo o que tinha feito.

66. Servitorul i-a povestit lui Isáac toate cele pe care le făcuse.

67. E Isaac introduziu Rebeca na tenda de Sara, sua mãe. Desposou-a, e ela tornou-se sua mulher muito amada. E, desse modo, Isaac consolou-se da morte de sua mãe.

67. Isáac a făcut-o [pe Rebéca] să intre în cortul Sárei, mama sa. A luat-o pe Rebéca şi ea i-a fost soţie. Isáac a iubit-o şi s-a mângâiat după [piederea] mamei sale.