Talált 68 Eredmények: vrut
Domnul a împietrit inima lui Faraón şi el n-a vrut să-i lase [să plece]. (Cartea Exodului 10, 27)
Edóm n-a vrut să-l lase pe Israél să treacă prin ţinutul lui. Israél s-a abătut de la el. (Cartea Numerilor 20, 21)
Dar voi nu aţi vrut să intraţi în ea şi v-aţi răzvrătit împotriva cuvântului Domnului Dumnezeului vostru. (Cartea Deuteronómului 1, 26)
Dar Sihón, regele din Heşbón, nu a vrut să ne lase să trecem pe la el; căci Domnul Dumnezeul tău i-a întunecat duhul şi i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, cum este astăzi». (Cartea Deuteronómului 2, 30)
Dar Domnul Dumnezeul tău n-a vrut să-l asculte pe Balaám. Dumnezeul tău a schimbat blestemul în binecuvântare pentru că Domnul Dumnezeul tău te iubeşte. (Cartea Deuteronómului 23, 6)
Dar eu nu am vrut să-l ascult pe Balaám: el v-a binecuvântat şi eu v-am salvat din mâna lui. (Cartea lui Iósue 24, 10)
Manáse nu i-a alungat pe cei din Bet-Şeán şi din satele lui, nici pe cei din Taanác şi din satele lui, nici pe locuitorii din Dor şi din satele lui, nici pe locuitorii din Ibleám şi din satele lui, nici pe locuitorii din Meghído şi din satele lui; canaaneénii au vrut să locuiască în ţinutul acesta. (Cartea Judecătorilor 1, 27)
Amoréii au vrut să locuiască la Har-Héres, la Aialón şi la Şaalbím, dar mâna casei lui Iosíf a apăsat asupra lor şi au fost supuşi unui tribut. (Cartea Judecătorilor 1, 35)
Israél a trimis mesageri la regele din Edóm ca să-i spună: ‹Lasă-mă, te rog, să trec prin ţara ta!›. Dar regele din Edóm [nici] n-a voit să audă. A trimis şi la regele din Moáb, dar nici el n-a vrut. Şi Israél a rămas la Cádeş. (Cartea Judecătorilor 11, 17)
Soţia lui i-a răspuns: „Dacă ar fi vrut Domnul să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea de tot şi ofranda; nu ne-ar fi arătat toate acestea şi nu ne-ar fi făcut să auzim acum [lucruri] ca acestea”. (Cartea Judecătorilor 13, 23)
Bărbatul n-a vrut să mai rămână peste noapte, ci s-a ridicat şi a plecat. A ajuns până aproape de Iebús, adică Ierusalím, cu cei doi măgari înşeuaţi şi cu concubina lui. (Cartea Judecătorilor 19, 10)
Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat concubina şi le-a adus-o afară. Ei au cunoscut-o şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa: şi i-au dat drumul la revărsatul zorilor. (Cartea Judecătorilor 19, 25)
