Talált 197 Eredmények: totdeauna
Să cadă sângele lor asupra capului lui Ióab şi asupra capului descendenţei lui pentru totdeauna! Dar Davíd, descendenţa lui, casa lui şi tronul lui să aibă parte de pace pe vecie de la Domnul!”. (Cartea întâi a Regilor 2, 33)
Eu ţi-am zidit o casă înaltă,un sălaş unde să locuieşti pentru totdeauna!”. Discursul lui Solomón către popor (Cartea întâi a Regilor 8, 13)
Domnul i-a zis: „Am ascultat rugăciunea şi cererea pe care le-ai făcut înaintea mea. Am sfinţit casa aceasta pe care ai zidit-o ca să pun în ea numele meu pentru totdeauna, iar ochii mei şi inima mea vor fi acolo în toate zilele. (Cartea întâi a Regilor 9, 3)
voi întări tronul domniei tale peste Israél pentru totdeauna, după cum i-am spus tatălui tău, Davíd: «Nu va lipsi om de pe tronul lui Israél!». (Cartea întâi a Regilor 9, 5)
Voi umili prin aceasta descendenţa lui Davíd, dar nu pentru totdeauna»”. (Cartea întâi a Regilor 11, 39)
Totdeauna a fost război între Roboám şi Ieroboám. (Cartea întâi a Regilor 14, 30)
Ea i-a zis soţului ei: „Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu! (Cartea a doua a Regilor 4, 9)
Lepra lui Naamán se va lipi de tine şi de descendenţa ta pentru totdeauna”. Şi [Gheházi] a ieşit dinaintea lui [Elizéu] alb ca zăpada de lepră. (Cartea a doua a Regilor 5, 27)
Dar Domnul n-a voit să-l nimicească pe Iúda de dragul lui Davíd, slujitorul său, după cum îi spusese: „Voi pune o candelă pentru fiii tăi pentru totdeauna”. (Cartea a doua a Regilor 8, 19)
A pus imaginea Aşérei pe care o făcuse în casa despre care Domnul le spusese lui Davíd şi lui Solomón, fiul lui: „În casa aceasta şi în Ierusalím, [oraşul] pe care l-am ales dintre toate triburile lui Israél, voi pune numele meu pentru totdeauna. (Cartea a doua a Regilor 21, 7)
I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachín] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieţii lui. (Cartea a doua a Regilor 25, 29)
Atunci, Davíd a zis: „Arca lui Dumnezeu să nu fie purtată decât de levíţi, căci pe ei i-a ales Domnul să poarte arca Domnului şi să-i slujească pentru totdeauna”. (Cartea întâi a Cronicilor 15, 2)
