Talált 3042 Eredmények: Viața După Moarte
De aceea au dat acelor zile numele Purím după numele Pur, pentru cuvintele acestei scrisori, pentru ce văzuseră ei în aceasta şi pentru ce li se întâmplase. (Cartea Estérei 10, 26)
Iudeii au stabilit pentru ei, pentru descendenţa lor şi pentru toţi cei care se vor uni cu ei să nu neglijeze să ţină aceste două zile, după cum este scris şi la timpul lor hotărât, în fiecare an. (Cartea Estérei 10, 27)
ca să stabilească aceste zile de Purím la timpul lor hotărât, după cum a stabilit Mardohéu, iudeul, şi regina Estéra, după cum le-au hotărât pentru ei înşişi şi pentru descendenţa lor cu ocazia posturilor şi a strigătului lor. (Cartea Estérei 10, 31)
Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe. (3a) Mardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! (3b) Îmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri şi peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: (3c) izvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele şi apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele şi a făcut-o regină. (3d) Cei doi balauri sunt eu şi Amán. (3e) Popoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. (3f) Poporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu şi au fost mântuiţi; Domnul l-a mântuit pe poporul său şi ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne şi minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. (3g) De aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate popoarele. (3h) Aceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi înaintea tuturor popoarelor. (3i) Dumnezeu şi-a amintit de poporul său şi a făcut dreptate pentru moştenirea sa. (3k) Vor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generaţie, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”. (3l) În anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu şi al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot şi levít, şi Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím. (Cartea Estérei 11, 3)
După ce trecea turul zilelor de ospăţ, Iob trimtea ca să-i sfinţească. Se trezea dimineaţa şi aducea arderi de tot după numărul tuturor. Căci Iob spunea: „Poate fiii mei au păcătuit şi l-au «binecuvântat» pe Dumnezeu în inima lor”. Aşa făcea Iob în toate zilele. (Cartea lui Iob 1, 5)
Satana i-a răspuns Domnului şi a zis: „Piele pentru piele! Tot ce are omul dă pentru viaţa lui. (Cartea lui Iob 2, 4)
Domnul i-a zis lui Satana: „Iată, este în mâna ta! Numai cruţă-i viaţa!”. (Cartea lui Iob 2, 6)
După aceea, Iob şi-a deschis gura şi şi-a blestemat ziua [naşterii]. (Cartea lui Iob 3, 1)
De ce i se dă celui care suferă lumină şi viaţă, celor amărâţi cu sufletul – (Cartea lui Iob 3, 20)
După cum am văzut eu, cei care ară nelegiuire şi seamănă durere le şi culeg. (Cartea lui Iob 4, 8)
În timp de foamete, te va elibera de moarte şi, în timp de război, de sabie. (Cartea lui Iob 5, 20)
Care este puterea mea ca să [mai] aştept? Care este sfârşitul meu ca să [mai] lungesc viaţa mea? (Cartea lui Iob 6, 11)
