Talált 2187 Eredmények: Tatăl și Fiul
Ea i-a răspuns: „Stăpâne al meu, rege, tu ai jurat pe Domnul Dumnezeul tău slujitoarei tale, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu». (Cartea întâi a Regilor 1, 17)
Când stăpânul meu, regele, va fi culcat împreună cu părinţii săi, eu şi fiul meu vom fi [consideraţi] păcătoşi”. (Cartea întâi a Regilor 1, 21)
Dar nu ne-a invitat nici pe mine, slujitorul tău, nici pe preotul Sadóc, nici pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, şi nici pe Solomón, slujitorul tău. (Cartea întâi a Regilor 1, 26)
că aşa cum ţi-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israél, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu în locul meu!», voi face [lucrul acesta] astăzi”. (Cartea întâi a Regilor 1, 30)
Regele Davíd a zis: „Chemaţi-i la mine pe preotul Sadóc, pe profetul Natán şi pe Benáia, fiul lui Iehoiáda!”. Şi ei au venit înaintea regelui. (Cartea întâi a Regilor 1, 32)
Regele le-a zis: „Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l călare pe măgăriţa mea pe Solomón, fiul meu, şi duceţi-l la Ghihón! (Cartea întâi a Regilor 1, 33)
Benáia, fiul lui Iehoiáda, i-a răspuns regelui: „Amin! Aşa zice Domnul Dumnezeul stăpânului meu, regele! (Cartea întâi a Regilor 1, 36)
Atunci preotul Sadóc a coborât cu profetul Natán, cu Benáia, fiul lui Iehoiáda, cu chereteii şi peleteii, l-au pus pe Solomón călare pe măgăriţa regelui Davíd şi l-au dus la Ghihón. (Cartea întâi a Regilor 1, 38)
Pe când vorbea el încă, a venit Ionatán, fiul preotului Abiatár. Adonía i-a zis: „Vino, căci eşti un om viteaz şi aduci veşti bune!”. (Cartea întâi a Regilor 1, 42)
Regele i-a trimis cu el pe preotul Sadóc, pe profetul Natán, pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, pe cheretei şi pe peletei şi l-au pus călare pe măgăriţa regelui. (Cartea întâi a Regilor 1, 44)
S-au apropiat zilele lui Davíd să moară şi i-a dat porunci lui Solomón, fiul său, zicând: (Cartea întâi a Regilor 2, 1)
Tu ştii ce mi-a făcut Ióab, fiul Ţerúiei, ce le-a făcut celor două căpetenii ale armatei lui Israél, lui Abnér, fiul lui Ner, şi lui Amása, fiul lui Iéter. I-a omorât şi a vărsat sânge de război în timp de pace şi a pus sânge de război pe cingătoarea lui care era pe coapsele lui şi pe sandalele lui pe care le avea în picioare. (Cartea întâi a Regilor 2, 5)
