Talált 1384 Eredmények: Regele Evreilor
Şiméi i-a răspuns regelui: „Este bun cuvântul pe care l-a spus stăpânul meu, regele! Aşa va face slujitorul tău”. Şiméi a locuit la Ierusalím multe zile. (Cartea întâi a Regilor 2, 38)
După trei ani, au fugit doi sclavi ai lui Şiméi la Achíş, fiul lui Maáca, regele din Gat. I-au adus la cunoştinţă lui Şiméi: „Iată, sclavii tăi sunt la Gat!”. (Cartea întâi a Regilor 2, 39)
Regele a trimis, l-a chemat pe Şiméi şi i-a zis: „Oare nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu ţi-am hotărât, spunând: «În ziua când vei ieşi şi vei merge într-o parte sau alta, să ştii că vei muri». Şi mi-ai răspuns: «E bun cuvântul: am înţeles»? (Cartea întâi a Regilor 2, 42)
Regele i-a zis lui Şiméi: „Tu cunoşti tot răul pe care îl ştie inima ta şi pe care l-ai făcut lui Davíd, tatăl meu. Domnul să întoarcă răul tău asupra capului tău! (Cartea întâi a Regilor 2, 44)
Dar regele Solomón să fie binecuvântat şi tronul lui Davíd să fie întărit înaintea Domnului pe vecie!”. (Cartea întâi a Regilor 2, 45)
Regele i-a poruncit lui Benáia, fiul lui Iehoiáda, care a ieşit, l-a lovit pe Şiméi şi [acesta] a murit. Şi stăpânirea s-a întărit în mâna lui Solomón. (Cartea întâi a Regilor 2, 46)
Solomón s-a înrudit prin căsătorie cu Faraón, regele Egiptului. A luat-o de soţie pe fiica lui Faraón şi a adus-o în cetatea lui Davíd până ce a terminat de construit casa lui, casa Domnului şi zidul Ierusalímului de jur împrejur. (Cartea întâi a Regilor 3, 1)
Regele a mers la Gabaón să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălţime. O mie de arderi de tot a adus Solomón pe altarul acela. (Cartea întâi a Regilor 3, 4)
Regele a zis: „Una zice: «Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort». Şi cealaltă zice: «Ba nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu»”. (Cartea întâi a Regilor 3, 23)
Regele a zis: „Aduceţi-mi o sabie!”. Şi au adus o sabie înaintea regelui. (Cartea întâi a Regilor 3, 24)
Regele a zis: „Împărţiţi copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!”. (Cartea întâi a Regilor 3, 25)
Regele a zis: „Daţi-i [celei dintâi] copilul cel viu şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui”. (Cartea întâi a Regilor 3, 27)
