Talált 8625 Eredmények: Lor
În timpul regelui Asarhadón, m-am întors acasă şi mi-au fost redaţi Ána, soţia mea, şi Tobía, fiul meu. În Sărbătoarea noastră a Rusaliilor, adică Sfânta [Sărbătoare] a celor Şapte Săptămâni, mi s-a făcut un prânz bun şi m-am aşezat să mănânc. (Cartea lui Tobía 2, 1)
Ea trimitea stăpânilor, iar ei îi dădeau plata. În luna a şaptea, adică Dystrós, a scos pânza şi a trimis-o stăpânilor, care i-au dat toată plata; [mai mult] i-au dat şi un ied pentru masă. (Cartea lui Tobía 2, 12)
Când a intrat la mine, iedul a început să zbiere. Eu am chemat-o şi i-am spus: „De unde este iedul? Nu cumva a fost furat? Dă-l înapoi stăpânilor pentru că nu avem voie să mâncăm nimic furat!”. (Cartea lui Tobía 2, 13)
Ea mi-a zis: „Mi-a fost dat pe lângă plată”. Dar eu nu am crezut-o şi i-am spus să-l dea înapoi stăpânilor, roşind înaintea ei. Atunci ea a răspuns şi mi-a zis: „Unde sunt faptele tale de milostenie şi faptele tale de dreptate? Iată, se ştie ce ţi-au adus!”. (Cartea lui Tobía 2, 14)
Acum, Doamne, aminteşte-ţi de mine! Priveşte şi nu mă pedepsi pentru păcatele şi neştiinţa mea şi ale părinţilor mei cu care am păcătuit înaintea ta! (Cartea lui Tobía 3, 3)
Căci fusese dată [ca soţie] la şapte bărbaţi, iar Asmodéu, demonul cel rău, îi ucisese pe aceştia înainte de a fi ei împreună cu ea, aşa cum se cuvine soţiilor. Slujitoarea i-a zis: „Tu i-ai ucis pe bărbaţi. Iată, ai fost dată la şapte bărbaţi şi nu ai rămas cu numele de la niciunul! (Cartea lui Tobía 3, 8)
În aceeaşi zi, a fost mâhnită în suflet şi a plâns. Mergând în camera de sus a tatălui, a vrut să se spânzure. Dar, înainte, s-a gândit şi a zis: „Să nu i se aducă reproşuri tatălui meu şi să i se spună: «Ai avut o singură fiică iubită şi aceasta s-a spânzurat din cauza relelor!». Voi duce bătrâneţea tatălui meu cu durere în locuința morţilor! Este mai bine pentru mine să nu mă spânzur şi să mă rog Domnului să mor şi să nu mai aud reproşuri în viaţa mea!”. (Cartea lui Tobía 3, 10)
În acel moment, întinzându-şi mâinile spre fereastră, s-a rugat şi a spus: „Binecuvântat eşti tu, Dumnezeule al îndurărilor, şi binecuvântat este numele tău în veci! Să te binecuvânteze toate lucrările tale în veci! (Cartea lui Tobía 3, 11)
În acelaşi timp a fost ascultată rugăciunea amândurora înaintea gloriei lui Dumnezeu. (Cartea lui Tobía 3, 16)
Căci celor care împlinesc adevărul le va merge bine în toate lucrările lor. (Cartea lui Tobía 4, 6)
Iar celor care săvârşesc dreptatea dă-le pomană din bunurile tale şi ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ţi întoarce faţa de la niciun sărac şi nici faţa lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine! (Cartea lui Tobía 4, 7)
După cum ai, după mulţimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puţin, după puţinul acela nu te teme să dai de pomană! (Cartea lui Tobía 4, 8)