Talált 26382 Eredmények: Şi
Absalóm le-a poruncit slujitorilor săi: „Vedeţi, când se va veseli inima lui Amnón din cauza vinului, eu vă voi spune: «Loviţi-l pe Amnón şi omorâţi-l! Nu vă temeţi, căci eu v-am poruncit! Fiţi tari şi viteji!»”. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 28)
Slujitorii lui Absalóm i-au făcut lui Amnón după cum le poruncise Absalóm. Atunci toţi fiii regelui s-au ridicat, au încălecat fiecare pe catârul lui şi au fugit. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 29)
Pe când erau pe drum, a ajuns vestea la Davíd că Absalóm i-a lovit pe toţi fiii regelui şi că n-a mai rămas niciunul dintre ei. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 30)
Regele s-a ridicat, şi-a sfâşiat hainele şi s-a culcat pe pământ. Iar slujitorii lui stăteau [lângă el] cu hainele sfâşiate. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 31)
Ionadáb, fiul lui Şiméa, fratele lui Davíd, a zis: „Să nu creadă stăpânul meu că toţi tinerii, fiii regelui, au fost ucişi! Numai Amnón a murit. Căci după porunca lui Absalóm a fost [aceasta]; o hotărâse din ziua în care a umilit-o pe Támar, sora lui. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 32)
Apoi Absalóm a fugit. Tânărul de strajă şi-a ridicat ochii şi a văzut: iată, mult popor venea pe drum în urma lui, dinspre munte.! (Cartea a doua a lui Samuél 13, 34)
Când a terminat el de vorbit, iată, fiii regelui au ajuns. Şi-au ridicat glasul şi au plâns. Şi regele şi slujitorii lui au plâns în hohote. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 36)
Absalóm a fugit şi a mers la Talmái, fiul lui Amihúr, regele din Gheşúr. [Davíd] îl jelea pe fiul său în fiecare zi. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 37)
Absalóm a fugit şi a mers la Gheşúr. A stat acolo trei ani. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 38)
A trimis la Técoa şi a luat de acolo o femeie înţeleaptă şi i-a zis: „Prefă-te că jeleşti şi îmbracă-te în haine de doliu; nu te unge cu untdelemn şi fii ca o femeie care de multe zile plânge după un mort! (Cartea a doua a lui Samuél 14, 2)
Mergi aşa la rege şi spune-i aceste cuvinte!”. Şi Ióab i-a spus ce să zică. (Cartea a doua a lui Samuél 14, 3)
Femeia din Técoa [a mers] să-i vorbească regelui. A căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi a zis: „Salvează-mă, rege!”. (Cartea a doua a lui Samuél 14, 4)