Talált 13472 Eredmények: Îi
Ei au intrat să aducă jertfe şi arderi de tot. Iehú pusese afară optzeci de oameni şi le zisese: „Cine va lăsa să scape vreunul dintre oamenii pe care i-am adus în mâinile voastre, viaţa lui va fi în locul vieţii aceluia”. (Cartea a doua a Regilor 10, 24)
Când au terminat de adus arderea de tot, Iehú le-a zis alergătorilor şi căpeteniilor: „Intraţi şi loviţi-i! Să nu iasă nimeni!”. Ei i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Alergătorii şi căpeteniile i-au aruncat [în afara cetăţii], apoi s-au întors în cetatea templului lui Báal. (Cartea a doua a Regilor 10, 25)
Dar Iehú nu s-a îndepărtat de păcatele lui Ieroboám, fiul lui Nebát, care l-a făcut pe Israél să păcătuiască, adică viţeii de aur care erau în Bétel şi care erau în Dan. (Cartea a doua a Regilor 10, 29)
Domnul i-a zis lui Iehú: „Pentru că ai făcut bine, ai împlinit ceea ce era drept în ochii mei şi ai făcut casei lui Aháb tot ce eu aveam de gând, fiii pe care îi ai vor sta pe tronul lui Israél până la a patra [generaţie]!”. (Cartea a doua a Regilor 10, 30)
Iehú a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat la Samaría. Şi a devenit rege Ioaház, fiul lui, în locul său. (Cartea a doua a Regilor 10, 35)
Ioşéba, fiica regelui Iorám, sora lui Ahazía, l-a luat pe Ióas, fiul lui Ahazía, şi l-a sustras din mijlocul fiilor regelui când i-au omorât; l-a pus cu doica lui în camera paturilor. L-a ascuns din faţa Atalíei şi nu a fost omorât. (Cartea a doua a Regilor 11, 2)
În al şaptelea an, Iehoiáda a trimis şi a luat căpeteniile peste sute dintre carieni şi dintre alergători şi i-a adus la el în templul Domnului. A încheiat o alianţă cu ei, i-a pus să jure în templul Domnului şi li l-a arătat pe fiul regelui. (Cartea a doua a Regilor 11, 4)
Căpeteniile peste sute au făcut conform cu tot ce le-a poruncit Iehoiáda, preotul. Şi au luat fiecare oamenii lui – pe cei care [urmau] să intre în sabát [de pază] şi pe cei care [urmau] să iasă – şi au venit la Iehoiáda, preotul. (Cartea a doua a Regilor 11, 9)
Preotul le-a dat căpeteniilor peste sute suliţa şi scuturile care fuseseră ale regelui Davíd şi care erau în templul Domnului. (Cartea a doua a Regilor 11, 10)
Alergătorii au stat în jurul regelui, fiecare cu armele în mână, de la latura dreaptă a casei până la latura stângă a casei, spre altar şi spre casă. (Cartea a doua a Regilor 11, 11)
S-a uitat şi, iată, regele stătea lângă coloană, după regulă, iar căpeteniile şi trâmbiţaşii erau lângă rege. Tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţă. Atalía şi-a sfâşiat hainele şi a strigat: „Trădare! Trădare!”. (Cartea a doua a Regilor 11, 14)
Iehoiáda, preotul, a poruncit căpeteniilor peste sute care comandau armata: „Scoateţi-o dintre rânduri şi, pe oricine vrea să meargă după ea, ucideţi-l cu sabia!”. Căci preotul spusese să nu fie omorâtă în templul Domnului. (Cartea a doua a Regilor 11, 15)
