Talált 13472 Eredmények: Îi
Isáac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră [servitorii] în zilele lui Abrahám, tatăl său, şi pe care le astupaseră filisténii după moartea lui Abrahám; şi le-a numit cu aceleaşi nume cu care le numise tatăl său. (Cartea Genezei 26, 18)
Servitorii lui Isáac au săpat în vale şi au găsit acolo o fântână cu apă vie. (Cartea Genezei 26, 19)
Păstorii din Gherár s-au certat cu păstorii lui Isáac, zicând: „Apa este a noastră”. Şi a dat fântânii numele Eséc, pentru că se certaseră cu el. (Cartea Genezei 26, 20)
A zidit acolo un altar şi a invocat numele Domnului şi şi-a fixat cortul acolo. Servitorii lui Isáac au săpat acolo o fântână. (Cartea Genezei 26, 25)
Abimélec a plecat din Gherár la el, cu Ahuzát, prietenul său, şi cu Picól, căpetenia oştirii lui. (Cartea Genezei 26, 26)
În acea zi au venit servitorii lui Isáac şi i-au povestit despre fântâna pe care o săpaseră şi i-au zis: „Am găsit apă!”. (Cartea Genezei 26, 32)
El a numit-o „Şibéea”. De aceea numele cetăţii este Béer-Şéba până în ziua de astăzi. (Cartea Genezei 26, 33)
Când avea patruzeci de ani, Esáu le-a luat-o de soţii pe Iudít, fiica lui Beéri, hetéul, şi pe Basemát, fiica lui Elón, hetéul. (Cartea Genezei 26, 34)
Când Isáac era bătrân şi ochii îi slăbiseră încât nu mai putea să vadă, l-a chemat pe Esáu, fiul său cel mai mare, şi i-a zis: „Fiul meu!”. El i-a răspuns: „Iată-mă!”. (Cartea Genezei 27, 1)
Şi a zis: „Iată, am îmbătrânit şi nu ştiu ziua morţii mele. (Cartea Genezei 27, 2)
Rebéca asculta când Isáac îi vorbea lui Esáu, fiul său. Când Esáu a plecat la câmp să vâneze [ceva] vânat pentru tatăl său, (Cartea Genezei 27, 5)
Rebéca i-a zis fiului ei Iacób: „Iată, l-am auzit pe tatăl tău în timp ce îi vorbea lui Esáu, fratele tău, zicând: (Cartea Genezei 27, 6)
