Evanghelia după sf. Luca, 13
15. Atunci, Domnul i-a răspuns şi i-a zis: „Ipocriţilor! Nu-şi dezleagă fiecare dintre voi boul şi măgarul de la iesle şi-l duce la adăpat [chiar în zi de] sâmbătă?
15. Atunci, Domnul i-a răspuns şi i-a zis: „Ipocriţilor! Nu-şi dezleagă fiecare dintre voi boul şi măgarul de la iesle şi-l duce la adăpat [chiar în zi de] sâmbătă?
Sf. Luca 13 se ocupă de subiecte precum pocăința, judecata și nevoia de fructe în viața creștină. Capitolul începe cu Isus mustrăând mulțimea pentru că nu știe să interpreteze semnele vremurilor și se încheie cu el lamentându -se asupra Ierusalimului și a lipsei sale de pocăință. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în capitol:
Matei 3:8: „Am produs fructe demne de pocăință”. Acest verset este un îndemn al lui Ioan Botezătorul Fariseilor și Salesului care au venit la botezul său. El subliniază nevoia unei adevărate pocăință, care este însoțită de fructe care demonstrează o schimbare a inimii.
Ioan 15:2: „Fiecare ramură care, fiind în mine, nu dă roade, îl taie; și tot ceea ce dă roade curate, astfel încât să producă mai multe fructe încă”. În acest verset, Isus vorbește despre importanța fructelor în viața creștină și despre nevoia de a rămâne în cuvântul Său pentru a le produce.
Romani 2:5: „Dar, în funcție de asprimea și inima ta imlenitoare, se acumulează împotriva ta pentru ziua mâniei și revelația judecății drepte a lui Dumnezeu”. Pavel aici vorbește despre nevoia de pocăință și consecințele lipsei sale. El subliniază că mânia lui Dumnezeu se acumulează împotriva celor care nu se pocăiesc.
Matei 7:19: „Fiecare copac care nu produce fructe bune este tăiat și aruncat în foc”. Isus vorbește aici despre importanța fructelor în viața creștină și despre consecințele de a nu le produce. El subliniază că cei care nu produc fructe vor fi tăiați și aruncați în foc.
Matei 23:23: „Vai de tine, cărturarii și fariseii, ipocriții! Pentru zeciuțul de mentă, mărar și chimen și au neglijat cele mai importante precepte ale legii, dreptate, milă și credință; dar fă aceste lucruri , nu omite -le. " În acest verset, Isus mustră fariseii pentru ipocrizia lor și neglijând cele mai importante precepte ale legii. El subliniază nevoia de a face cele mai importante lucruri, cum ar fi dreptatea, mila și credința.
“Deus nunca me recusou um pedido”. São Padre Pio de Pietrelcina
