São Lucas, 6
1. Em dia de sábado, Jesus atravessava umas plantações; seus discípulos iam colhendo espigas (de trigo), debulhavam-nas na mão e comiam.
1. (Mt 12,1-8; Mc 2,23-28) Într-o zi de sâmbătă, trecea printre lanuri, iar discipolii lui rupeau spice şi, frecându-le în mâini, le mâncau.
2. Alguns dos fariseus lhes diziam: “Por que fazeis o que não é permitido no sábado?”.
2. Însă unii dintre farisei au spus: „De ce faceţi ceea ce nu este permis sâmbăta?”.
3. Jesus respondeu: “Acaso não tendes lido o que fez Davi, quando teve fome, ele e os seus companheiros;
3. Răspunzând, Isus le-a zis: „Nu aţi citit ce a făcut Davíd când era flămând, el şi cei care erau cu el,
4. como entrou na casa de Deus e tomou os pães da proposição e deles comeu e deu de comer aos seus companheiros, se bem que só aos sacerdotes era permitido comê-los?”*
4. când a intrat în casa lui Dumnezeu şi, luând pâinile punerii înainte, pe care nu era permis să le mănânce decât numai preoţii, a mâncat şi a dat şi celor ce erau cu el?”.
5. E ajuntou: “O Filho do Homem é senhor também do sábado”. (= Mt 12,9-14 = Mc 3,1-6)
5. Şi le-a spus: „Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.
6. Em outro dia de sábado, Jesus entrou na sinagoga e ensinava. Achava-se ali um homem que tinha a mão direita seca.
6. (Mt 12,9-14; Mc 3,1-6) Într-o altă [zi] de sâmbătă, a intrat în sinagogă şi învăţa. Era acolo un om a cărui mână dreaptă era paralizată.
7. Ora, os escribas e os fariseus observavam Jesus para ver se ele curaria no dia de sábado. Eles teriam então pretexto para acusá-lo.
7. Cărturarii, însă, şi fariseii îl urmăreau [ca să vadă] dacă vindecă [în zi de] sâmbătă, ca să găsească de ce să-l acuze.
8. Mas Jesus conhecia os pensamentos deles e disse ao homem que tinha a mão seca: “Levanta-te e põe-te em pé, aqui no meio”. Ele se levantou e ficou em pé.
8. Dar el cunoştea gândurile lor şi i-a spus omului care avea mâna paralizată: „Ridică-te şi stai în mijloc!”. El s-a ridicat şi a stat [acolo].
9. Disse-lhes Jesus: “Pergunto-vos se no sábado é permitido fazer o bem ou o mal; salvar a vida, ou deixá-la perecer”.
9. Isus le-a spus: „Vă întreb dacă este permis în zi de sâmbătă să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi”.
10. E, relanceando os olhos sobre todos, disse ao homem: “Estende tua mão”. Ele a estendeu, e foi-lhe restabelecida a mão.
10. Privindu-i pe toţi de jur împrejur, i-a spus: „Întinde-ţi mâna!”. [Omul] a făcut astfel şi mâna lui s-a vindecat.
11. Mas eles encheram-se de furor e indagavam uns aos outros o que fariam a Jesus. (= Mt 10,1-4; 12,15-21 = Mc 3,13-19)
11. Dar ei s-au umplut de furie şi vorbeau între ei ce să-i facă lui Isus.
12. Naqueles dias, Jesus retirou-se a uma montanha para rezar, e passou aí toda a noite orando a Deus.
12. (Mt 10,1-4; Mc 3,13-19) În zilele acelea, s-a dus pe munte să se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
13. Ao amanhecer, chamou os seus discípulos e escolheu doze dentre eles que chamou de apóstolos:
13. Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe discipolii săi la sine şi a ales doisprezece dintre ei pe care i-a numit apostoli:
14. Simão, a quem deu o sobrenome de Pedro; André, seu irmão; Tiago, João, Filipe, Bartolomeu,
14. pe Símon, cel numit Petru, şi pe Andrei, fratele lui, pe Iacób şi Ioan, pe Fílip şi Bartoloméu,
15. Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu; Simão, chamado Zelador;
15. pe Matei şi Tóma, pe Iacób, [fiul] lui Alféu, şi pe Símon numit Zelótul,
16. Judas, irmão de Tiago; e Judas Iscariotes, aquele que foi o traidor. Multidão de discípulos
16. pe Iúda, [fiul] lui Iacób, şi pe Iúda Iscariót, care a devenit trădător.
17. Descendo com eles, parou numa planície. Aí se achava um grande número de seus discípulos e uma grande multidão de pessoas vindas da Judeia, de Jerusalém, da região marítima, de Tiro e Sidônia, que tinham vindo para ouvi-lo e serem curadas de suas enfermidades.
17. (Mt 4,24-25; Mc 3,7-12) Coborând împreună cu ei, s-a oprit pe câmpie. O mare mulţime de discipoli ai săi şi mult popor din toată Iudéea, din Ierusalím şi din zona de coastă a Tírului şi a Sidónului
18. E os que eram atormentados dos espíritos imundos ficavam livres.
18. au venit ca să-l asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi
19. Todo o povo procurava tocá-lo, pois saía dele uma força que os curava a todos. (= Mt 5ss)
19. şi toată mulţimea căuta să-l atingă, pentru că ieşea din el o putere care-i vindeca pe toţi.
20. Então, ele ergueu os olhos para os seus discípulos e disse: “Bem-aventurados vós que sois pobres, porque vosso é o Reino de Deus!*
20. (Mt 5,1-12) Ridicându-şi ochii spre discipolii săi, a spus: „Fericiţi voi, cei săraci, căci a voastră este împărăţia lui Dumnezeu!
21. Bem-aventurados vós que agora tendes fome, porque sereis fartos! Bem-aventurados vós que agora chorais, porque vos alegrareis!
21. Fericiţi voi, care acum sunteţi flămânzi, căci vă veţi sătura! Fericiţi voi, care plângeţi acum, căci veţi râde!
22. Bem-aventurados sereis quando os homens vos odiarem, vos expulsarem, vos ultrajarem, e quando repelirem o vosso nome como infame por causa do Filho do Homem!
22. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî, când vă vor exclude, când vă vor insulta şi vor şterge numele vostru ca infam din cauza Fiului Omului.
23. Alegrai-vos naquele dia e exultai, porque grande é o vosso galardão no céu. Era assim que os pais deles tratavam os profetas.
23. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi tresăltaţi de bucurie, căci, iată, răsplata voastră va fi mare în cer! Pentru că aşa făceau şi părinţii lor cu profeţii.
24. Mas ai de vós, ricos, porque tendes a vossa consolação!
24. Dar, vai vouă, bogaţilor, pentru că vă primiţi mângâierea!
25. Ai de vós, que estais fartos, porque vireis a ter fome! Ai de vós, que agora rides, porque gemereis e chorareis!
25. Vai vouă celor care sunteţi sătui acum, căci veţi suferi de foame! Vai vouă, celor care râdeţi acum, căci veţi jeli şi veţi plânge!
26. Ai de vós, quando vos louvarem os homens, porque assim faziam os pais deles aos falsos profetas!
26. Vai vouă, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine; pentru că aşa le-au făcut părinţii lor profeţilor falşi.
27. Digo-vos a vós que me ouvis: amai os vossos inimigos, fazei bem aos que vos odeiam,
27. (Mt 5,38-48) Însă vouă, care mă ascultaţi, vă spun: iubiţi-i pe duşmanii voştri, faceţi bine celor care vă urăsc,
28. abençoai os que vos maldizem e orai pelos que vos injuriam.
28. binecuvântaţi-i pe cei care vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei care vă defăimează!
29. Ao que te ferir numa face, oferece-lhe também a outra. E ao que te tirar a capa, não impeças de levar também a túnica.
29. Celui care te loveşte peste un obraz întoarce-i-l şi pe celălalt, iar pe cel care-ţi ia mantia nu-l împiedica să-ţi ia şi tunica!
30. Dá a todo o que te pedir; e ao que tomar o que é teu, não lho reclames.
30. Celui care îţi cere dă-i, şi de la cel care a luat dintr-ale tale nu cere înapoi!
31. O que quereis que os homens vos façam, fazei-o também a eles.*
31. Aşa cum vreţi ca oamenii să vă facă vouă, faceţi-le la fel!
32. Se amais os que vos amam, que recompensa mereceis? Também os pecadores amam aqueles que os amam.
32. Dacă îi iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Căci şi păcătoşii îi iubesc pe cei care îi iubesc pe ei.
33. E se fazeis bem aos que vos fazem bem, que recompensa mereceis? Pois o mesmo fazem também os pecadores.
33. Şi dacă faceţi bine celor care vă fac bine, ce răsplată aveţi? Şi păcătoşii fac la fel.
34. Se emprestais àqueles de quem esperais receber, que recompensa mereceis? Também os pecadores emprestam aos pecadores, para receberem outro tanto.
34. Şi dacă daţi cu împrumut celor de la care speraţi să primiţi înapoi, ce răsplată aveţi? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor ca să primească la fel înapoi.
35. Pelo contrário, amai os vossos inimigos, fazei bem e emprestai, sem daí esperar nada. E grande será a vossa recompensa e sereis filhos do Altíssimo, porque ele é bom para com os ingratos e maus.
35. Voi însă iubiţi-i pe duşmanii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut fără ca să aşteptaţi nimic, iar răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, pentru că el este bun faţă de cei nerecunoscători şi răi!
36. Sede misericordiosos, como também vosso Pai é misericordioso.
36. Fiţi milostivi precum Tatăl vostru este milostiv!
37. Não julgueis, e não sereis julgados; não condeneis, e não sereis condenados; perdoai, e sereis perdoados;
37. (Mt 7,1-4.16-21.24-27; 12,33-35) Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi, iertaţi şi veţi fi iertaţi;
38. dai, e vos será dado. Será colocada em vosso regaço medida boa, cheia, recalcada e transbordante, porque, com a mesma medida com que medirdes, sereis medidos vós também”.
38. daţi şi vi se va da; o măsură bună, îndesată, scuturată şi cu vârf vi se va da în poală, căci cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura şi vouă!”.
39. Propôs-lhes também esta comparação: Pode acaso um cego guiar outro cego? Não cairão ambos na cova?
39. Le-a spus şi o parabolă: „Poate un orb să conducă un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40. O discípulo não é superior ao mestre; mas todo discípulo perfeito será como o seu mestre.
40. Discipolul nu este superior învăţătorului, dar orice [discipol] instruit va fi la fel ca învăţătorul său.
41. Por que vês tu o argueiro no olho de teu irmão e não reparas na trave que está no teu olho?
41. De ce, aşadar, vezi paiul din ochiul fratelui tău, însă nu iei în seamă bârna din ochiul tău?
42. Ou como podes dizer a teu irmão: Deixa-me, irmão, tirar de teu olho o argueiro, quando tu não vês a trave no teu olho? Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho e depois enxergarás para tirar o argueiro do olho de teu irmão.
42. Cum poţi să-i spui fratelui tău: «Frate, lasă-mă să scot paiul din ochiul tău!» atunci când nu vezi bârna din ochiul tău? Ipocritule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea limpede să scoţi paiul din ochiul fratelui tău!
43. “Uma árvore boa não dá frutos maus, uma árvore má não dá bom fruto.
43. Căci nu este niciun pom bun care să facă fructe rele şi, iarăşi, niciun pom rău care să facă fructe bune,
44. Porquanto cada árvore se conhece pelo seu fruto. Não se colhem figos dos espinheiros, nem se apanham uvas dos abrolhos.
44. pentru că orice pom se cunoaşte după fructele proprii: doar nu se culeg smochine din spini şi nici struguri din mărăcini.
45. O homem bom tira coisas boas do bom tesouro do seu coração, e o homem mau tira coisas más do seu mau tesouro, porque a boca fala daquilo de que o coração está cheio.
45. Omul bun scoate binele din tezaurul bun al inimii sale, iar cel rău scoate răul din tezaurul rău al inimii sale. Căci gura lui vorbeşte din prisosul inimii.
46. Por que me chamais: Senhor, Senhor... e não fazeis o que digo?
46. De ce mă numiţi «Doamne, Doamne!», şi nu faceţi ce vă spun?
47. Todo aquele que vem a mim ouve as minhas palavras e as pratica, eu vos mostrarei a quem é semelhante.
47. (Mt 7,24-27) Oricine vine la mine şi ascultă cuvintele mele şi le îndeplineşte, vă voi arăta cu cine se aseamănă:
48. É semelhante ao homem que, edificando uma casa, cavou bem fundo e pôs os alicerces sobre a rocha. As águas transbordaram, precipitaram-se as torrentes contra aquela casa e não a puderam abalar, porque ela estava bem construída.
48. este asemenea cu omul care, construind o casă, a săpat adânc şi a pus temelia pe stâncă. Venind inundaţia, şuvoiul s-a năpustit în casa aceea, dar nu a putut să o clatine, pentru că fusese construită bine.
49. Mas aquele que as ouve e não as observa é semelhante ao homem que construiu a sua casa sobre a terra movediça, sem alicerces. A torrente investiu contra ela, e ela logo ruiu; e grande foi a ruína daquela casa.” (= Mt 8,5-13)
49. Însă cine ascultă şi nu îndeplineşte este asemenea cu omul care construieşte o casă pe pământ, fără temelie. Şuvoiul s-a năpustit asupra ei şi îndată s-a năruit. Iar prăbuşirea ei a fost mare”.
Bíblia Ave Maria - Sva prava pridržana.
