Baruc, 3

1. Senhor, Todo-poderoso, Deus de Israel, é uma alma angustiada e um coração atormentado que clama a vós:

1. Doamne Atotputernic, Dumnezeul lui Israél, un suflet în chinuri și un duh în necazuri a strigat către tine.

2. Escutai, Senhor! Tende piedade! Porque pecamos contra vós.

2. Ascultă, Doamne, și îndură-te, căci am păcătuit înaintea ta!

3. Estais sentado sobre um trono eterno, e nós caminhamos para um definitivo aniquilamento.

3. Doamne, tu rămâi în veci, iar noi pierim în veci.

4. Se­nhor, Todo-poderoso, Deus de Israel, escutai a prece dos mortos de Israel, dos filhos daqueles que pecaram contra vós, que não atenderam à voz do Senhor, seu Deus, e por isso foram levados à desgraça.

4. Doamne Atotputernic, Dumnezeul lui Israél, ascultă rugăciunea celor morți ai lui Israél și a fiilor celor care au păcătuit înaintea ta și nu au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor și s-au lipit de noi relele.

5. Não mais tomeis em conta os crimes de nossos pais; lembrai-vos, apenas, nesta hora, do poder de vosso nome.

5. Nu-ţi aminti de nedreptăţile părinţilor noştri, ci adu-ţi aminte de mâna ta şi de numele tău în acest timp!

6. Sois o Senhor, nosso Deus, e nós queremos louvar-vos, Senhor.

6. Căci tu, Doamne, eşti Dumnezeul nostru și noi îți înălțăm imnuri, Doamne.

7. Por esse motivo é que nos inspirastes o temor a vós e a necessidade de vos invocar. Agora, em nosso exílio, vos louvamos, já que o nosso coração renunciou às iniquidades de nossos pais, que contra vós pecaram.

7. De aceea ai pus teama de tine în inima noastră, ca să invocăm numele tău și să-ți înălțăm imnuri în deportarea noastră, căci am întors din inimile noastre toată nedreptatea părinților noștri care au păcătuit înaintea ta.

8. Olhai! Aqui vivemos em um exílio, para onde nos dispersastes, a fim de sermos objeto de opróbrio, de insultos e maldições, e para carregarmos o peso das culpas de nossos pais, que haviam abandonado o Senhor, nosso Deus.

8. Iată-ne astăzi în deportarea noastră! Nu ne împrăștia spre ocară, spre batjocură și spre pedeapsă, după toată nedreptatea părinților noștri care s-au îndepărtat de Domnul Dumnezeul nostru!

9. Escuta, Israel, os mandamentos de vida; medita, a fim de que aprendas a prudência.

9. Ascultă, Israél, poruncile vieții! Pleacă-ți urechile să cunoști chibzuința!

10. Donde vem, Israel, donde vem, que te encontras em terra inimiga, que definhas em solo estranho, passas por imundo, qual cadáver,

10. Ce este, Israél? De ce ești în țara străinilor? Ai îmbătrânit într-o altă țară!

11. e és contado entre os ocupantes dos túmulos?

11. Ai fost întinat cu cei morți și ai fost numărat cu cei din locuința morților.

12. Negligenciaste a fonte da sabedoria.*

12. Ai părăsit izvorul înțelepciunii.

13. Se houvesses caminhado pelas sendas de Deus, poderias habitar para sempre na paz.

13. Dacă ai fi umblat pe calea lui Dumnezeu, ai fi locuit în pace pentru totdeauna.

14. Aprende onde se acha a prudência, a força e a inteligência, a fim de que saibas, ao mesmo tempo, onde se encontram a vida longa e a felicidade, o fulgor dos olhos e a paz.

14. Învață unde este chibzuința, unde este tăria și unde este înțelegerea, ca să cunoști în același timp unde este lungimea de zile și viața, unde este lumina ochilor și pacea!

15. Quem jamais encontrou sua morada, e penetrou em seus domínios?*

15. Cine a găsit locul ei și cine a intrat în vistieriile ei?

16. Onde estão os chefes das nações que domavam os animais da terra,*

16. Unde sunt principii neamurilor și cei care stăpânesc peste animalele care sunt pe pământ,

17. e brincavam com as aves do céu, que entesouravam prata e ouro, em quem os homens confiavam, e cujos bens são inesgotáveis?

17. cei care se joacă cu păsările cerului și cei care adună în vistierii argint și aur – în care oamenii și-au pus încrederea – și nu este limită pentru proprietatea lor?

18. Onde estão aqueles que trabalham a prata com dificuldade? Nada resta de suas obras.

18. Cei care lucrează argintul și se îngrijorează [pentru el], ale căror lucrări sunt de nepătruns?

19. Desapareceram, desceram à habitação dos mortos, e outros subiram ao lugar deles;

19. Au dispărut și au coborât în locuința morților și alții s-au ridicat în locul lor.

20. os mais jovens viram o dia e habitaram a terra; não descobriram, porém, o caminho da sabedoria,

20. Cei mai tineri au văzut lumina și au locuit pe pământ, dar calea științei nu au cunoscut-o.

21. nem conheceram a senda que a ela conduz. Também seus filhos não a alcançaram e longe permaneceram de seu caminho.

21. Nici nu au înțeles cărările ei, nici nu au ajuns la ea; fiii lor au ajuns departe de calea lor.

22. Dela não se ouviu falar em Canaã nem foi vista em Temã.

22. Nu s-a auzit în Canaán și nici nu s-a văzut în Temán.

23. Mesmo os filhos de Agar, à procura de prudência terrestre, e os negociantes de Mercã e Temã, os amigos de provérbios e os desejosos de prudência, não puderam conhecer o caminho da sabedoria, nem dela obter informações sobre sua pista.

23. Nici fiii lui Agár care caută înțelegerea pe pământ, nici negustorii din Merán și Temán, născocitorii de povești și căutătorii înțelepciunii, nu au cunoscut calea înțelepciunii și nu și-au amintit de cărările ei.

24. Ó Israel, quão imensa é a casa de Deus; como é vasta a extensão de seus domínios!

24. O, Israél, cât este de mare casa lui Dumnezeu și cât de larg este locul proprietății sale!

25. Sim, é vasta, imensa, ampla, ilimitada.

25. Mare și fără capăt, înalt și fără măsură.

26. Lá nasceram os famosos gigantes antigos, de estatura imensa e alma de guerreiros.*

26. Acolo s-au născut giganții cei renumiți, cei care de la început erau mari la statură și pricepuți la război.

27. Não os escolheu Deus, nem lhes mostrou o caminho da sabedoria.

27. Nu pe aceștia i-a ales Dumnezeu și nu le-a dat calea științei.

28. E por falta de sagacidade pereceram, vítimas da própria estultícia.

28. Au pierit pentru că nu au avut chibzuință, au pierit din cauza nechibzuinței lor.

29. Quem escalou o céu a fim de procurar a sabedoria, e a trouxe para baixo das nuvens?

29. Cine a urcat la cer și a luat-o și cine a coborât-o din nori?

30. Quem atravessou o mar para encontrá-la, e a adquiriu, a preço de ouro mais puro?

30. Cine a trecut dincolo de mare și a găsit-o și cine o va lua cu aur ales?

31. Ninguém conhece o caminho que a ela conduz, nem sabe a pista que lá o possa levar.

31. Nu este cine să cunoască a sa cale și nici cine să ia în considerație cărarea ei.

32. Somente aquele que tudo sabe a conhece, e por efeito de sua prudência a descobre; aquele que criou a terra para tempos que não findam; aquele que de animais a povoou;*

32. Cel care cunoaște totul o cunoaște, a descoperit-o prin înțelegerea lui; cel care a pregătit pământul pentru timpul dintotdeauna și care a umplut [pământul] cu animale patrupede.

33. aquele que lança o relâmpago e o faz brilhar, que o chama e ele, bramindo, obedece.

33. Cel care trimite lumina și ea pleacă, o cheamă și ea ascultă tremurând.

34. Brilham em seus postos as estrelas e se alegram;

34. Stelele strălucesc la străjile lor și ei se bucură.

35. e as chama, e respondem: “Aqui estamos”. E jubilosas refulgem para o seu Criador.

35. Le-a chemat și ele au zis: „Iată-ne!”, strălucesc cu bucurie pentru cel care le-a făcut.

36. É ele o nosso Deus, com ele nenhum outro se compara.

36. Acesta este Dumnezeul nostru, nu este altul care să fie comparat cu el.

37. Conhece a fundo os caminhos que conduzem à sabedoria, galardoando com ela Jacó, seu servo, e Israel, seu favorecido.

37. A descoperit toată calea științei și i-a dat-o lui Iacób, slujitorul lui, lui Israél, cel care este iubit de el.

38. Foi então que ela apareceu sobre a terra, onde permanece entre os homens.*

38. După aceasta, s-a arătat pe pământ și a trăit printre oameni.