Trouvé 3042 Résultats pour: Viața După Moarte
Acesta l-a eliberat pe Meneláu, cauza întregii nenorociri, iar pe bieţii judecători, care ar fi fost lăsaţi liberi chiar dacă ar fi vorbit înaintea sciţilor, i-a condamnat la moarte. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 47)
Răspândindu-se vorbe false că Antióh a trecut din viaţă, Iáson, luând nu mai puţin de o mie [de oameni], a făcut un atac pe neaşteptate împotriva cetăţii. Alungându-i pe cei care stăteau pe zid, cetatea a fost până la urmă cucerită, iar Meneláu a fugit în Acrópole. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 5)
El, care alungase pe atâţia din ţară, a pierit pe pământ străin după ce a ajuns la lacedemonieni, unde spera să găsească protecţie datorită înrudirii [iudeilor cu ei]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 9)
De aceea, însuşi locul [sfânt], după ce a fost lovit împreună cu poporul de nenorociri, a fost părtaş mai târziu la binefaceri şi, fiind părăsit în mânia Celui Atotputernic, a fost restabilit cu toată gloria când Stăpânul cel mare s-a împăcat [cu poporul]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 20)
După ce Antióh a luat o mie opt sute de talánţi din templu, a plecat în grabă la Antiohía, crezând în trufia şi în semeţia inimii că poate să meargă ca pe mare pe pământ şi să meargă [în picioare] pe mare. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 21)
I-a lăsat locţiitori la Ierusalím pe Fílip, frigián după neam şi, după fire, mai barbar decât cel care-l stabilise; (Cartea a doua a Macabéilor 5, 22)
Iúda Macabéul, împreună cu vreo zece tovarăşi, retrăgându-se în pustiu, îşi ducea viaţa în munţi în felul fiarelor împreună cu cei care erau cu el. Se hrăneau numai cu ierburi, ca să se ferească de impuritate. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 27)
Nu după mult timp, regele a trimis un bătrân atenian ca să-i forţeze pe iudei să se îndepărteze de legile părinteşti şi să nu mai trăiască după legile lui Dumnezeu, (Cartea a doua a Macabéilor 6, 1)
să profaneze templul din Ierusalím şi să-l închine lui Zéus din Olímp, iar pe cel din Garizím, după cum ceruseră locuitorii din zonă, lui Zéus cel Ospitalier. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 2)
Să ne fie suficient că am pomenit acestea! După aceste câteva [cuvinte], trebuie să ne întoarcem la povestire. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 17)
Alegând o moarte glorioasă mai degrabă decât o viaţă de ocară, a mers de bunăvoie la chinurile roţii, (Cartea a doua a Macabéilor 6, 19)
scuipând [din gură carnea], aşa cum se cuvine să facă cei care au tăria să îndepărteze ceea ce nu este permis a gusta, chiar dacă le este dragă viaţa. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 20)
