Trouvé 637 Résultats pour: Pământ
Atunci a zis fiecare către vecinul său: „Dacă acum toţi vom face aşa cum au făcut fraţii noştri şi nu ne vom lupta împotriva neamurilor pentru sufletele noastre şi pentru prescrierile noastre, îndată ne vor şterge de pe pământ”. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 40)
Au căzut cu faţa la pământ, au sunat din trâmbiţe ca semnal şi au strigat către cer. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 40)
Tot poporul a căzut cu faţa la pământ, s-a prosternat şi a binecuvântat cerul care le dăduse succes. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 55)
I-a nimicit pe toţi bărbaţii prin ascuţişul sabiei şi a ras-o la pământ. A luat pradă din ea şi a trecut prin cetate deasupra celor ucişi. (Cartea întâi a Macabéilor 5, 51)
A intrat sub elefant, l-a străpuns şi l-a ucis; [elefantul] a căzut la pământ peste [Eleazár], care a murit acolo. (Cartea întâi a Macabéilor 6, 46)
„Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei! (Cartea întâi a Macabéilor 8, 23)
A încercuit cetatea, iar corăbiile de pe mare s-au adunat şi au asediat cetatea de pe pământ şi de pe mare şi nu permiteau nimănui să iasă sau să intre. (Cartea întâi a Macabéilor 15, 14)
Símon a răspuns şi i-a zis: „Noi nu am luat pământ străin şi nu am pus stăpânire pe [proprietăţile] străinilor, ci pe moştenirea părinţilor noştri pe care au stăpânit-o pentru un timp, în mod nedrept, duşmanii noştri. (Cartea întâi a Macabéilor 15, 33)
Ţi-era milă [când vedeai] cum cade la pământ mulţimea învălmăşită şi chinul marelui preot în aşteptare. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 21)
[Heliodór], căzând dintr-o dată la pământ, a fost cuprins de un întuneric mare. L-au luat şi l-au dus pe o targă. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 27)
El, care alungase pe atâţia din ţară, a pierit pe pământ străin după ce a ajuns la lacedemonieni, unde spera să găsească protecţie datorită înrudirii [iudeilor cu ei]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 9)
Nefiind mulţumit de acestea, a îndrăznit să intre în locul cel mai sfânt de pe întregul pământ, avându-l drept călăuză pe Meneláu, cel care a fost trădător al legilor şi al patriei. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 15)
