Cartea a doua a Regilor, 9

1. Elizéu, profetul, l-a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-ţi coapsele, ia acest vas cu untdelemn şi mergi la Ramót-Galaád!

2. Când vei ajunge acolo, îl vei vedea acolo pe Iehú, fiul lui Iosafát, fiul lui Nimşí. Mergi şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi şi du-l în camera dinăuntru!

3. Ia vasul cu untdelemn, varsă-l pe capul lui şi spune-i: «Aşa zice Domnul: ‹Te ung rege peste Israél› »! Apoi deschide uşa, fugi şi nu mai aştepta!”.

4. Tânărul, slujitorul profetului, a plecat la Ramót-Galaád.

5. Când a ajuns, căpeteniile armatei stăteau jos. El a zis: „Am un cuvânt pentru tine, căpetenie!”. Dar Iehú a zis: „Pentru cine dintre noi toţi?”. El a răspuns: „Pentru tine, căpetenie!”.

6. S-a ridicat, a mers în casă, iar [tânărul] a turnat untdelemnul pe capul lui şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Te ung rege peste poporul Domnului, peste Israél.

7. Loveşte casa lui Aháb, stăpânul tău, ca să răzbun sângele slujitorilor mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului [vărsat] prin mâna Izabelei!

8. Va pieri toată casa lui Aháb. Voi nimici [din ce este] al lui Aháb orice parte bărbătească, fie legat, fie liber, din Israél.

9. Voi face cu casa lui Aháb [cum am făcut] cu casa lui Ieroboám, fiul lui Nebát, şi cu casa lui Baéşa, fiul lui Ahía.

10. Pe Izabéla o vor sfâşia câinii în ogorul Izreél şi nu va fi cine să o îngroape»”. Apoi [tânărul] a deschis uşa şi a fugit.

11. [Iehú] a ieşit la slujitorii stăpânului său, iar ei i-au zis: „E bine? Pentru ce a venit nebunul acesta la tine?”. El le-a zis: „Voi cunoaşteţi omul şi gândul lui”.

12. Dar ei au zis: „Fals! Spune-ne!”. Şi el a zis: „Mi-a vorbit astfel: «Aşa zice Domnul: ‹Te ung rege al lui Israél› »”.

13. Şi-au luat repede fiecare hainele şi le-au pus sub el pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehú este rege”.

14. Iehú, fiul lui Iosafát, fiul lui Nimsí, a conspirat împotriva lui Iorám când Iorám apăra [cetatea] Ramót-Galaád, el şi tot Israélul, din faţa lui Hazaél, regele lui Arám.

15. Iorám, regele, se întorsese să se vindece în Izreél de rana pe care i-o făcuseră araméii pe când era în luptă cu Hazaél, regele lui Arám. Atunci, Iehú a zis: „Dacă vreţi, să nu scape nimeni să iasă şi să meargă să spună în Izreél!”.

16. Iehú a încălecat şi a plecat la Izreél, căci Iorám era acolo, iar Ahazía, regele lui Iúda, coborâse să-l vadă.

17. Străjerul stătea în turnul din Izreél, a văzut ceata lui Iehú când venea şi a zis: „Văd o ceată!”. Iorám a zis: „Ia un car şi trimite-l în întâmpinarea lor şi întreabă-i: «Totul bine?»”.

18. Călăreţul a mers în întâmpinarea lui şi a zis: „Aşa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. Dar Iehú i-a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea!”. Străjerul a spus: „Mesagerul a mers la ei, dar nu se întoarce”.

19. A trimis un al doilea călăreţ, care a ajuns la ei şi a zis: „Aşa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. Dar Iehú i-a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea!”.

20. Străjerul a zis: „A ajuns până la ei, dar nu se întoarce. Modul de a mâna este ca modul de a mâna al lui Iehú, căci mână furios”.

21. Atunci Iorám a zis: „Pune şaua şi încalecă!”. Au ieşit Iorám, regele lui Israél, şi Ahazía, regele lui Iúda, fiecare pe carul său, în întâmpinarea lui Iehú şi l-au găsit în ogorul lui Nabót din Izreél.

22. Când Iorám l-a văzut pe Iehú, i-a zis: „[Vii] cu pace, Iehú?”. El însă a răspuns: „Ce pace, cât timp sunt desfrânările Izabelei, mama ta, şi vrăjitoriile ei cele multe?”.

23. Atunci Iorám s-a întors şi i-a zis lui Ahazía: „Trădare, Ahazía!”.

24. Dar Iehú a pus mâna pe arc şi l-a lovit pe Iorám între umeri. Săgeta a ieşit prin inimă şi [Iorám] a căzut în car.

25. [Iehú] i-a zis lui Bidcar, slujitorul lui: „Ia-l şi aruncă-l într-o parte în ogorul lui Nabót din Izreél! Căci adu-ţi aminte că atunci când eu şi tu călăream împreună în urma lui Aháb, tatăl său, Domnul a pus asupra lui greutatea aceasta, [zicând]:

26. «Am văzut ieri sângele lui Nabót şi sângele fiilor lui». Oracolul Domnului: «eu voi răsplăti în ogorul acesta!». Oracolul Domnului: «Acum, ia-l şi aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului!»”.

27. Ahazía, regele lui Iúda, a văzut şi a fugit pe drumul spre Bet-Hagán. Iehú l-a urmărit şi a zis: „Loviţi-l şi pe el în car!”. Era la urcuşul Gur, care este lângă Ibleám; a fugit la Meghído şi a murit acolo.

28. Slujitorii lui l-au dus în car la Ierusalím şi l-au îngropat în mormântul lui cu părinţii lui, în cetatea lui Davíd.

29. În anul al unsprezecelea al lui Iorám, fiul lui Aháb, a domnit Ahazía peste Iúda.

30. Iehú a venit în Izreél. Când a auzit Izabéla, s-a machiat, şi-a împodobit capul şi se uita pe fereastră.

31. Iehú a ajuns la poartă. Ea i-a zis: „[Vii] cu pacea lui Zimrí, ucigaşul stăpânului său?”.

32. El şi-a ridicat faţa spre fereastră şi a zis: „Cine este cu mine? Cine?”. Atunci s-au uitat la el doi sau trei eunuci.

33. El a zis: „Aruncaţi-o jos!”. Ei au aruncat-o jos şi a ţâşnit din ea sânge pe zid şi pe cai, iar [Iehú] a călcat-o în picioare.

34. Apoi a intrat, a mâncat şi a băut şi a zis: „Ocupaţi-vă de blestemata aceasta şi îngropaţi-o, căci este fiică de rege!”.

35. Ei au mers să o îngroape, dar nu au găsit din ea decât craniul, picioarele, palmele şi mâinile.

36. S-au întors şi i-au adus la cunoştinţă [lui Iehú], iar el a zis: „Este cuvântul Domnului, care a spus prin slujitorul său Ilíe din Tíşbe: «În ogorul din Izreél câinii vor mânca trupul Izabelei,

37. iar cadavrul Izabelei va fi ca gunoiul pe suprafaţa câmpului în ogorul din Izreél, aşa încât nu se va putea zice: ‹Aceasta este Izabéla!› »”.