Hebreus, 1

1. Muitas vezes e de diversos modos outrora falou Deus aos nossos pais pelos profetas.

1. După ce în trecut a vorbit în multe rânduri şi în multe moduri părinţilor noştri prin profeţi, Dumnezeu,

2. Ultimamente nos falou por seu Filho, que constituiu herdeiro universal, pelo qual criou todas as coisas.

2. în aceste zile din urmă, ne-a vorbit nouă prin Fiul, pe care l-a pus moştenitor a toate, prin care a făcut şi veacurile.

3. Esplendor da glória (de Deus) e imagem do seu ser, sustenta o universo com o poder da sua palavra. Depois de ter realizado a purificação dos pecados, está sentado à direita da Majestade no mais alto dos céus,

3. Acesta, fiind strălucirea gloriei şi chipul fiinţei sale şi ţinând toate prin cuvântul puterii sale, după ce a săvârşit purificarea păcatelor, s-a aşezat la dreapta maiestăţii, în ceruri,

4. tão superior aos anjos quanto excede o deles o nome que herdou.

4. devenind cu atât mai presus decât îngerii, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decât al lor.

5. Pois a quem dentre os anjos disse Deus alguma vez: Tu és meu Filho; eu hoje te gerei (Sl 2,7)? Ou, então: Eu serei para ele um pai e ele será para mim um Filho (2Sm 7,14)?

5. De fapt, căruia dintre îngeri i-a spus vreodată: „Fiul meu eşti tu; eu astăzi te-am născut” şi iarăşi: „Eu îi voi fi lui Tată şi el îmi va fi Fiu”?

6. E novamente, ao introduzir o seu Primogênito na terra, diz: Todos os anjos de Deus o adorem (Sl 96,7).

6. Dar, din nou, când îl introduce pe primul născut în lume, spune: Şi să-l adore toţi îngerii lui Dumnezeu.

7. Por outro lado, a respeito dos anjos, diz: Ele faz dos seus anjos sopros de vento e dos seus ministros chamas de fogo (Sl 103,4),

7. Iar cu privire la îngeri spune: „Cel care îi face pe îngerii săi duhuri şi pe slujitorii săi, flăcări de foc”,

8. ao passo que do Filho diz: O teu trono, ó Deus, subsiste para a eternidade. O cetro do teu Reino é cetro de justiça.

8. dar cu privire la Fiul: „Tronul tău, Dumnezeule, este în vecii vecilor şi sceptrul dreptăţii este sceptrul împărăţiei tale.

9. Amaste a justiça e odiaste a iniqui­dade. Por isso, ó Deus, o teu Deus te ungiu com óleo de alegria, mais que aos teus companheiros (Sl 44,7s);

9. Ai iubit dreptatea şi ai urât nelegiuirea, de aceea, Dumnezeule, te-a uns Dumnezeul tău cu untdelemnul bucuriei mai presus de cei părtaşi cu tine”.

10. e ainda: Tu, Senhor, no princípio dos tempos fundaste a terra, e os céus são obra de tuas mãos.

10. Şi: „Tu, Doamne, de la început ai întemeiat pământul şi lucrările mâinilor tale sunt cerurile.

11. Eles passarão, mas tu permaneces. Todos envelhecerão como uma veste;

11. Ele vor pieri, dar tu rămâi şi toate se vor învechi ca o haină,

12. tu os envolvas como uma capa, e serão mudados. Tu, ao contrário, és sempre o mesmo e os teus anos não acabarão (Sl 103,26s).

12. iar tu le vei înfăşura ca pe un veşmânt; şi ca o haină vor fi schimbate, dar tu eşti acelaşi, iar anii tăi nu se vor sfârşi”.

13. Pois a qual dos anjos disse alguma vez: Assenta-te à minha direita até que eu ponha os teus inimigos por escabelo dos teus pés (Sl 109,1)?

13. Şi căruia dintre îngeri i-a zis vreodată: „Şezi la dreapta mea până când voi pune pe duşmanii tăi scăunel sub picioarele tale!”?

14. Não são todos os anjos espíritos a serviço de Deus, que lhes confia missões para o bem daqueles que devem herdar a salvação?

14. Oare nu sunt ei toţi duhuri care slujesc, trimişi cu o slujire în folosul acelora care aveau să moştenească mântuirea?