Fundar 26 Resultados para: mângâie
Căci Domnul mângâie Siónul, mângâie toate ruinele sale, transformă pustiul într-un Éden şi ţinutul uscat într-o grădină a Domnului. În ea va fi bucurie şi veselie, mulţumire şi sunet de cântare. (Cartea profetului Isaía 51, 3)
Eu, eu sunt cel care te mângâie; cine eşti tu ca să te temi de un om care moare şi de fiul omului care va ajunge ca iarba? (Cartea profetului Isaía 51, 12)
Tresăltaţi, strigaţi de bucurie, ruine ale Ierusalímului, pentru că Domnul mângâie poporul său şi răscumpără Ierusalímul! (Cartea profetului Isaía 52, 9)
Căci aşa cum o mamă mângâie pe cineva, aşa vă voi mângâia eu. În Ierusalím veţi fi mângâiaţi. (Cartea profetului Isaía 66, 13)
Nu se va frânge pâine din cauza doliului ca să-i mângâie pentru moarte, nici nu vor bea cu ei cupe ale mângâierii pentru tatăl lor şi pentru mama lor. (Cartea profetului Ieremía 16, 7)
bet Plânge noaptea amar, lacrimile [şiroiesc] pe obrazul ei și nu mai este nimeni dintre cei care o iubeau care s-o mângâie. Toți prietenii ei au înșelat-o, i-au devenit dușmani. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 1, 2)
ayn De aceea, eu plâng, ochii mei, ochii mei fac să curgă lacrimi, căci s-a îndepărtat de mine cel care mă mângâie, cel care îmi face sufletul să-și revină; fiii mei sunt devastați pentru că dușmanul este puternic. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 1, 16)
pe Sión își întinde mâinile, dar nu este cine să-l mângâie. Domnul a poruncit cu privire la Iacób ca opresori să fie de jur împrejur și Ierusalímul a devenit pentru ei o impuritate. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 1, 17)
șin Ei au auzit că suspin, dar nu a fost nimeni care să mă mângâie. Toți dușmanii mei au auzit de nenorocirea mea și se bucură, pentru că tu ai făcut-o; ai făcut să vină ziua pe care ai anunțat-o și ei vor fi ca mine. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 1, 21)
Terafimii spun deșertăciuni, ghicitorii au văzut minciună și au spus vise înșelătoare: ei mângâie cu deșertăciune. De aceea, ei merg ca o turmă, sunt umiliți pentru că nu au păstor. (Cartea profetului Zaharía 10, 2)
care ne mângâie în orice strămtorare a noastră ca să putem şi noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu. (Scrisoarea a doua a sf. apostol Paul către Corinténi 1, 4)
Însă Dumnezeu, cel care îi mângâie pe cei umili, ne-a mângâiat şi pe noi prin venirea lui Tit; (Scrisoarea a doua a sf. apostol Paul către Corinténi 7, 6)
