Fundar 1077 Resultados para: Sin
Sau ca o săgeată aruncată spre ţintă, iar aerul tăiat se întoarce îndată spre sine, aşa încât nu se mai recunoaşte trecerea sa. (Cartea Înţelepciunii 5, 12)
Va îmbrăca platoşa dreptăţii şi va pune coiful judecăţii sincere. (Cartea Înţelepciunii 5, 18)
Stăpânul a toate nu-şi retrage faţa şi nu se ruşinează faţă de cel mare. Căci el i-a făcut la fel şi pe cel mic, şi pe cel mareşi se îngrijeşte de toţi. (Cartea Înţelepciunii 6, 7)
Ea l-a păzit pe primul plăsmuit, tatăl lumii, când a fost creat singur şi l-a eliberat din propria cădere. (Cartea Înţelepciunii 10, 1)
Dar, în afară de acestea, ei ar fi putut să cadă la o singură suflare, urmăriţi de dreptate şi zdrobiţi de duhul puterii tale, tu însă ai stabilit pentru toate o măsură, un număr şi o greutate. (Cartea Înţelepciunii 11, 20)
Şi, înşelându-se şi mai mult pe căile înşelăciunii, au luat drept dumnezei cele necinstite, chiar şi printre fiinţele ruşinoase, fiind minţiţi, pe drept, ca nişte copii nepricepuţi. (Cartea Înţelepciunii 12, 24)
Pentru ca să nu cadă, el s-a îngrijit de mai înainte, ştiind că nu poate să se ajute singur, că este o imagine şi are nevoie de ajutor. (Cartea Înţelepciunii 13, 16)
El se roagă pentru proprietăţi, pentru căsătorii şi pentru fii şi nu se ruşinează să vorbească dinaintea a ceea ce este neînsufleţit şi invocă pentru sănătate ceea ce este slab, (Cartea Înţelepciunii 13, 17)
rumoarea celor buni, uitarea binefacerii, coruperea sufletelor, pervertirea celor fireşti, dezordinea căsătoriilor, adulterul şi neruşinarea. (Cartea Înţelepciunii 14, 26)
Pentru că ei voiau să-i ucidă pe pruncii sfinţilor – un singur copil a fost expus şi salvat – ca pedeapsă, ai luat o mulţime dintre copiii lor şi i-ai ucis pe toţi deodată în apa violentă. (Cartea Înţelepciunii 18, 5)
Copiii sfinţi ai celor buni aduceau jertfă în ascuns şi au stabilit legea dumnezeirii într-un singur gând, ca sfinţii să împartă în acelaşi fel şi cele bune, şi cele periculoase, cântând de mai înainte imnurile părinţilor. (Cartea Înţelepciunii 18, 9)
Toţi, în acelaşi timp, prin aceeaşi moarte, aveau morţi nenumăraţi, iar cei vii nu erau suficienţi ca să-i îngroape atunci când, într-o singură clipă, a pierit descendenţa cea mai preţioasă. (Cartea Înţelepciunii 18, 12)
