Fundar 2629 Resultados para: Promisiunea Lui Dumnezeu
Un om al lui Dumnezeu s-a apropiat şi i-a zis regelui lui Israél: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru că Arám a zis: ‹Domnul este un dumnezeu al munţilor, şi nu un dumnezeu al văilor›, voi da toată această mulţime mare în mâinile tale şi veţi şti că eu sunt Domnul»”. (Cartea întâi a Regilor 20, 28)
Puneţi doi oameni de nimic în faţa lui să dea mărturie: «L-ai blestemat pe Dumnezeu şi pe rege». Apoi scoateţi-l, băteţi-l cu pietre, ca să moară!”. (Cartea întâi a Regilor 21, 10)
Cei doi oameni de nimic au venit şi s-au aşezat în faţa lui. [Aceşti] oameni de nimic au dat mărturie împotriva lui Nabót, zicând: „Nabót i-a blestemat pe Dumnezeu şi pe rege!”. L-au scos afară din cetate, l-au bătut cu pietre şi a murit. (Cartea întâi a Regilor 21, 13)
Dar îngerul Domnului i-a zis lui Ilíe, cel din Tíşbe: „Ridică-te şi urcă în faţa mesagerilor regelui din Samaría şi spune-le: «Oare nu este Dumnezeu în Israél că mergeţi să îl consultaţi pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón? (Cartea a doua a Regilor 1, 3)
Ei i-au răspuns: „Un om a urcat în faţa noastră şi ne-a zis: «Mergeţi şi întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi spuneţi-i: ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israél că tu trimiţi să îl consulţi pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón? De aceea nu vei coborî din patul în care ai urcat, ci vei muri’› »”. (Cartea a doua a Regilor 1, 6)
A trimis la el o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci ai lui. Au urcat la el şi, iată, el locuia pe vârful muntelui; şi i-au zis: „Om al lui Dumnezeu, regele a spus să cobori!”. (Cartea a doua a Regilor 1, 9)
Ilíe a răspuns şi i-a zis căpeteniei peste cincizeci: „Dacă eu sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din cer şi să vă mistuie pe tine şi pe cei cincizeci ai tăi!”. Şi a coborât foc din cer şi i-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci ai lui. (Cartea a doua a Regilor 1, 10)
[Ahazía] a trimis din nou la el o altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui. I-au zis: „Om al lui Dumnezeu, aşa zice regele: «Grăbeşte-te să cobori!»”. (Cartea a doua a Regilor 1, 11)
Ilíe a răspuns şi le-a zis: „Dacă eu sunt un om al lui Dumnezeu, să coboare foc din cer şi să vă mistuie pe tine şi pe cei cincizeci ai tăi!”. Şi a coborât foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci ai lui. (Cartea a doua a Regilor 1, 12)
[Ahazía] a trimis din nou, pentru a treia oară, o căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai săi. [Această] a treia căpetenie peste cincizeci a urcat. Când a ajuns, şi-a plecat genunchii înaintea lui Ilíe şi l-a rugat: „Om al lui Dumnezeu, te rog, să fie preţioasă în ochii tăi viaţa mea şi viaţa acestor cincizeci, slujitori ai tăi! (Cartea a doua a Regilor 1, 13)
El i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru ce ai trimis mesageri să îl consulte pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón? Oare nu este Dumnezeu în Israél ca să îi consulţi cuvântul? Nu vei coborî din patul în care te-ai aşezat, ci vei muri!»”. (Cartea a doua a Regilor 1, 16)
O femeie dintre soţiile fiilor profeţilor a strigat către Elizéu: „Slujitorul tău, soţul meu, a murit şi tu ştii că slujitorul tău era temător de Dumnezeu. Cel care l-a împrumutat a venit să-mi ia amândoi copiii ca să-i facă sclavii lui”. (Cartea a doua a Regilor 4, 1)
