Fundar 5965 Resultados para: Moarte Pentru Păcat
[A treia zeciuială] o dădeam orfanilor, văduvelor şi prozeliţilor care locuiau cu fiii lui Israél: le-o aduceam şi le-o dădeam o dată la trei ani. Iar noi o mâncam după hotărârea dată cu privire la acestea în legea lui Moise şi după poruncile pe care le dăduse Debóra, mama tatălui meu, Ananiél, pentru că tata m-a lăsat orfan şi a murit. (Cartea lui Tobía 1, 8)
Şi pentru că mi-am amintit de Dumnezeul meu din toată inima mea, (Cartea lui Tobía 1, 12)
Cel Preaînalt mi-a dat har şi trecere înaintea lui Salmanasár; eu cumpăram pentru el tot ce avea nevoie. (Cartea lui Tobía 1, 13)
Mergeam în Média şi cumpăram de acolo pentru el până când el a murit. I-am încredinţat lui Gabaél, fratele lui Gabrí din ţinutul Médiei, zece talánţi de argint în saci. (Cartea lui Tobía 1, 14)
În zilele lui Salmanasár, am făcut multe fapte de milostenie pentru fraţii mei care erau din neamul meu. (Cartea lui Tobía 1, 16)
Dacă Senaheríb ucidea pe cineva atunci când se întorcea vreun fugar din Iudéea în zilele judecăţii pe care o făcea regele cerului pentru blasfemiile pe care le rostise, îl îngropam. Căci pe mulţi dintre fiii lui Israél i-a ucis în mânia lui, iar eu furam trupurile lor şi le îngropam. Senaheríb le căuta, dar nu le găsea. (Cartea lui Tobía 1, 18)
Mi-au fost confiscate toate cele pe care le aveam şi nu mi-a rămas nimic – au fost luate pentru [vistieria] regelui – în afară de Ána, soţia mea, şi de Tobía, fiul meu. (Cartea lui Tobía 1, 20)
Atunci, Ahicár a intervenit pentru mine şi m-am întors la Niníve. Căci Ahicár era primul dintre paharnici şi [responsabil] cu inelul, cu administraţia şi cu contabilitatea în timpul lui Senaheríb, regele asiriénilor, iar Asarhadón l-a stabilit al doilea după el. Era nepotul meu, din rudenia mea. (Cartea lui Tobía 1, 22)
Vecinii mei mă luau în râs, spunând: „Tot nu se teme. A fost căutat ca să fie ucis pentru o astfel de faptă, dar a fugit. Iată, îngroapă din nou morţii!”. (Cartea lui Tobía 2, 8)
Ea trimitea stăpânilor, iar ei îi dădeau plata. În luna a şaptea, adică Dystrós, a scos pânza şi a trimis-o stăpânilor, care i-au dat toată plata; [mai mult] i-au dat şi un ied pentru masă. (Cartea lui Tobía 2, 12)
Când a intrat la mine, iedul a început să zbiere. Eu am chemat-o şi i-am spus: „De unde este iedul? Nu cumva a fost furat? Dă-l înapoi stăpânilor pentru că nu avem voie să mâncăm nimic furat!”. (Cartea lui Tobía 2, 13)
Acum, Doamne, aminteşte-ţi de mine! Priveşte şi nu mă pedepsi pentru păcatele şi neştiinţa mea şi ale părinţilor mei cu care am păcătuit înaintea ta! (Cartea lui Tobía 3, 3)
