Fundar 2657 Resultados para: Măreția Lui Dumnezeu
Apropiaţi-vă de el, piatra cea vie, aruncată de oameni, dar aleasă şi preţuită de Dumnezeu. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 4)
Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi într-o casă spirituală pentru o preoţie sfântă ca să aduceţi jertfe spirituale plăcute lui Dumnezeu prin Isus Cristos. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 5)
Dar voi [sunteţi] o „descendenţă aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, poporul luat în stăpânire [de Dumnezeu], ca să vestiţi faptele măreţe” ale celui care v-a chemat din întuneric la minunata sa lumină. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 9)
Voi, care odinioară nu eraţi popor, acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; voi, care nu aveaţi parte de îndurare, acum aţi obţinut îndurare. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 10)
Să aveţi o purtare bună între păgâni, pentru ca, în cazul în care vă calomniază ca răufăcători, văzând faptele voastre bune, să ajungă să-l glorifice pe Dumnezeu în ziua vizitării. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 12)
Căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu: făcând binele, să închideţi gura neştiinţei oamenilor fără minte! (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 15)
Purtaţi-vă ca nişte oameni liberi, dar nu ca cei care fac din libertate o acoperire a răului, ci ca slujitori ai lui Dumnezeu! (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 16)
Cinstiţi-i pe toţi, iubiţi-i pe fraţi, temeţi-vă de Dumnezeu, respectaţi-l pe rege! (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 17)
Căci este un har dacă cineva, din conştiinţă faţă de Dumnezeu, suportă necazuri suferind pe nedrept. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 19)
Într-adevăr, ce onoare ar fi să suportaţi pedeapsa dacă aţi păcătuit? Dar dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 20)
ci interiorul inimii, cu [podoaba] nepieritoare a unui duh blând şi liniştit care este plăcut lui Dumnezeu. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 3, 4)
Căci aşa se împodobeau, odinioară, femeile sfinte care îşi puneau speranţa în Dumnezeu, fiind supuse soţilor lor: (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 3, 5)
