Fundar 181 Resultados para: înțelepciunea Divină
Mi-am pus la inimă să cunosc înţelepciunea şi să cunosc prostia şi nebunia. Dar recunosc că şi acestea sunt goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 1, 17)
Am devenit cel mai mare faţă de toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalím şi înţelepciunea mea stătea înaintea mea. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 9)
Şi mi-am întors faţa ca să văd înţelepciunea, prostia şi nebunia. Ce [poate face] omul care vine după rege? Ceea ce deja au făcut [alţii]! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 12)
E bună înţelepciunea împreună cu moştenirea: este un avantaj pentru cei care văd soarele. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 11)
[E bine] la umbra înţelepciunii şi [e bine] la umbra argintului, dar cunoaşterea este un avantaj şi înţelepciunea îl face să trăiască pe cel care o posedă. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 12)
Înţelepciunea îl întăreşte pe cel înţelept mai mult decât zece guvernatori care sunt în cetate. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 19)
Mi-am întors inima să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi raţiunea lucrurilor, cunoscând nelegiuirea nesimţirii şi nebunia prostiei. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 25)
Cine este ca înţeleptul şi cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa şi încruntarea feţei i-o schimbă! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 1)
Când mi-am pus la inimă să cunosc înţelepciunea şi să văd îndeletnicirea care se face pe pământ şi că nici ziua şi nici noaptea ochii [omului] nu văd somnul, (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 16)
Dar se afla în ea un om sărac şi înţelept care a scăpat cetatea aceea prin înţelepciunea lui. Dar nimeni nu şi-a amintit de omul acela sărac. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 15)
Atunci am zis: „Mai bună este înţelepciunea decât vitejia”, deşi înţelepciunea săracului este dispreţuită şi cuvintele lui nu sunt ascultate. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 16)
Înţelepciunea este mai bună decât instrumentele de luptă, dar un singur păcătos face să se piardă mult bine. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 18)
