Fundar 13472 Resultados para: Îi
Îi voi cânta Dumnezeului meu o cântare nouă. Mare eşti, Doamne, şi preamărit, minunat în putere şi de neîntrecut. (Cartea Iudítei 16, 13)
Munţii şi apele se vor clătina din temelii şi stâncile se vor topi ca şi ceara înaintea feţei tale. Dar cu cei care se tem de tine tu eşti binevoitor. (Cartea Iudítei 16, 15)
Vai de naţiunile care se ridică împotriva poporului meu! Domnul cel Atotputernic le va pedepsi în ziua judecăţii, le va da foc şi viermi în trupul lor şi vor plânge de durere în veci”. (Cartea Iudítei 16, 17)
Mulţi au dorit-o, dar nu a cunoscut-o niciun bărbat în toate zilele vieţii ei din ziua în care a murit Manáse, soţul ei, şi a fost adăugat la poporul lui. (Cartea Iudítei 16, 22)
Nu a mai fost cine să îi facă să se teamă pe fiii lui Israél în zilele Iudítei şi după moartea ei mult timp. (Cartea Iudítei 16, 25)
(1a) În anul al doilea al regelui Artaxérxes cel Mare, în prima [zi] a [lunii] Nisán, a avut un vis Mardohéu, [fiul] lui Iaír, [fiul] lui Şiméi, [fiul] lui Chiş, din tribul lui Beniamín. (1b) Era un iudeu care locuia în cetatea Súsa, om de seamă, care slujea la curtea regelui. (1c) Era dintre captivii pe care îi deportase Nabucodonosór, regele Babilónului, din Ierusalím odată cu Iehonía, regele din Iúda.(1d) Iar visul era acesta: se făcea că erau strigăte, zgomot, tunete şi cutremur, tulburare pe pământ. (1e) Şi, iată, doi balauri mari s-au ridicat să vină să lupte unul cu celălalt scoţând un strigăt puternic! (1f) La strigătul lor, toate popoarele s-au ridicat să lupte împotriva poporului celor drepţi. (1g) Iată, zi de întuneric şi de benză, oprimare şi strâmtorare, chin şi tulburare mare erau pe pământ! (1h) S-a tulburat tot poporul cel drept şi s-a temut de toate aceste rele. S-a ridicat ca să lupte strigând către Domnul.(1i) La strigătul lor, s-a făcut ca dintr-un izvor mic un fluviu mare. Şi era multă apă. (1k) [S-a făcut lumină] şi s-a ridicat soarele, iar cei umili i-au devorat pe cei puternici.(1l) Trezindu-ze, Mardohéu, care avusese acest vis şi văzuse ceea ce Dumnezeu voia să facă, păstra în inimă şi voia să îl înţeleagă în orice fel până la venirea nopţii.(1m) Mardohéu a stat liniştit la curte împreună cu Gabatá şi Tára, cei doi eunuci ai regelui care păzeau curtea. (1n) El a auzit planurile şi le-a cercetat cu grijă; a aflat că se pregăteau să pună mâinile pe Artaxérxes, regele, şi i-a făcut cunoscut regelui despre aceste lucruri. (1o) Regele i-a cercetat pe amândoi şi, după ce au mărturisit, au fost duşi [să fie pedepsiţi]. (1p) Regele a scris aceste lucruri spre amintire; a scris şi Mardohéu despre aceste evenimente. (1r) Regele i-a poruncit lui Mardohéu să-i slujească la curte şi i-a dat daruri pentru aceste lucruri. (1s) Dar Amán Bugáios, [fiul] lui Amadátes, era puternic înaintea regelui. El căuta să le facă rău lui Mardohéu şi poporului său pentru cei doi eunuci ai regelui. (Cartea Estérei 1, 1)
Era în zilele lui Artaxérxes, adică Artaxérxes care a domnit din India până în Etiópia peste o sută douăzeci şi şapte de provincii. (Cartea Estérei 2, 1)
în al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor căpeteniilor şi slujitorilor lui. Cei viteji ai Pérsiei şi ai Médiei, nobilii şi căpeteniile provinciilor erau înaintea lui. (Cartea Estérei 2, 3)
Când s-au terminat acele zile, regele a dat un ospăţ pentru întregul popor care se afla în fortăreaţa Súsa, de la cel mare la cel mic, timp de şapte zile în curtea grădinii de la palatul regelui. (Cartea Estérei 2, 5)
[Draperii] albe, albastre şi violete erau legate cu corzi de in şi de purpură [prinse] prin verigi de argint şi de coloane de marmură. Erau paturi de aur şi de argint pe un paviment de marmură rară, albă, roşie şi neagră. (Cartea Estérei 2, 6)
Se bea din vase de aur, fiecare diferit de celălalt. Era vin regesc din belşug, după cum îi dădea mâna regelui. (Cartea Estérei 2, 7)
să o aducă în faţa lui pe regina Vásti cu coroana regală, ca să arate popoarelor şi căpeteniilor frumuseţea ei, căci era frumoasă la chip. (Cartea Estérei 2, 11)
