1. După aceste lucruri, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abrahám şi i-a zis: „Abrahám!”. El a răspuns: „Iată-mă!”.

2. I-a zis: „Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău [fiu] pe care îl iubeşti, pe Isáac, şi du-te în ţinutul Moría şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi spune eu!”.

3. Abrahám s-a sculat dis-de-dimineaţă, și-a legat măgarul şi a luat cu el doi slujitori şi pe Isáac, fiul său. A tăiat lemnele pentru arderea de tot, s-a ridicat şi a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.

4. A treia zi, Abrahám şi-a ridicat ochii şi a văzut locul de departe.

5. Le-a zis Abrahám slujitorilor săi: „Rămâneţi aici cu măgarul, iar eu şi tânărul ne ducem până acolo; ne vom prosterna şi după aceea ne vom întoarce la voi!”.

6. Abrahám a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe [umerii] lui Isáac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună.

7. Isáac i-a spus lui Abrahám, tatăl său: „Tată!”, iar el a răspuns: „Iată-mă, fiul meu!”. Şi a spus: „Iată focul şi lemnele! Dar unde este animalul pentru jertfă?”.

8. Abrahám a zis: „Dumnezeu va avea grijă el de mielul pentru arderea de tot, fiul meu!”. Au mers amândoi, împreună,

9. şi au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu. Abrahám a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele; l-a legat pe Isáac, fiul său, şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.

10. Abrahám şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său.

11. Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: „Abrahám, Abrahám!”. El a spus: „Iată-mă!”.

12. Şi i-a zis: „Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!”.

13. Abrahám și-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui prins cu coarnele într-un tufiş! Abrahám s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.

14. Abrahám a numit locul acela: „Domnul va vedea”; de aceea se zice şi astăzi: „pe munte Domnul se arată”.

15. Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abrahám

16. şi a zis: „Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu,

17. te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendența ca stelele cerului şi ca nisipul care este pe ţărmul mării şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi.

18. Prin descendența ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.

19. Abrahám s-a întors la servitorii săi, s-au ridicat şi au plecat împreună la Béer-Şéba. Şi a locuit Abrahám la Béer-Şéba.

20. După aceste lucruri, i s-a făcut cunoscut lui Abrahám: „Iată, Mílca a născut şi ea fii fratelui tău Nahór:

21. pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuél, tatăl lui Arám,

22. pe Chésed, pe Hazó, pe Pildáş, pe Idláf şi pe Betuél.

23. Betuél i-a dat naştere Rebécăi. Pe aceştia opt i-a născut Mílca lui Nahór, fratele lui Abrahám.

24. Şi concubina lui, numită Reumá, a născut şi ea pe Tébah, pe Gáham, pe Táhaş şi Maáca.





“Você teme um homem,um pobre instrumento nas mãos de Deus, mas não teme a justiça divina?” São Padre Pio de Pietrelcina