São João, 6

1. Depois disso, atravessou Jesus o lago da Galileia (que é o de Tibería­des.)*

1. (Mt 14,13-21; Mc 6,30-44; Lc 9,10-17) După acestea, Isus a trecut pe malul [celălalt] al Mării Galileii sau a Tiberiádei.

2. Seguia-o uma grande multidão, porque via os milagres que fazia em benefício dos enfermos.

2. Îl urma o mulţime mare, pentru că văzuse semnele pe care le făcuse cu bolnavii.

3. Jesus subiu a um monte e ali se sentou com seus discípulos.

3. Isus a urcat pe munte şi s-a aşezat acolo împreună cu discipolii lui.

4. Aproximava-se a Páscoa, festa dos judeus.

4. Iar Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.

5. Jesus levantou os olhos sobre aquela grande multidão que vinha ter com ele e disse a Filipe: “Onde compraremos pão para que todos estes tenham o que comer?”.

5. Ridicându-şi ochii şi văzând că o mulţime mare venea la el, Isus i-a zis lui Fílip: „De unde vom cumpăra pâini ca aceştia să mănânce?”.

6. Falava assim para o experimentar, pois bem sabia o que havia de fazer.

6. Însă spunea aceasta punându-l la încercare; de fapt, el ştia ce avea să facă.

7. Filipe respondeu-lhe: “Duzentos denários de pão não lhes bastam, para que cada um receba um pedaço”.

7. Fílip i-a răspuns: „Nu le-ar ajunge pâine de două sute de dinári ca să ia fiecare câte puţin”.

8. Um dos seus discípulos, chamado André, irmão de Simão Pedro, disse-lhe:

8. Unul dintre discipolii lui, Andrei, fratele lui Símon Petru, i-a zis:

9. “Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixes... mas que é isto para tanta gente?”.

9. „Este aici un copilaş care are cinci pâini de orz şi doi peştişori. Însă ce sunt acestea pentru atâţia?”.

10. Disse Jesus: “Fazei-os assentar”. Ora, havia naquele lugar muita relva. Sentaram-se aqueles homens em número de uns cinco mil.

10. Isus a zis: „Faceţi-i pe oameni să se aşeze!”. În locul acela era multă iarbă. Aşadar, s-au aşezat bărbaţii, în număr cam de cinci mii.

11. Jesus tomou os pães e rendeu graças. Em seguida, distribuiu-os às pessoas que estavam sentadas, e igualmente dos peixes lhes deu quanto queriam.

11. Isus a luat pâinile şi, mulţumind, le-a dat celor aşezaţi; la fel şi din peştişori, cât a voit [fiecare].

12. Estando eles saciados, disse aos discípulos: “Recolhei os pedaços que sobraram, para que nada se perca”.

12. Când s-au săturat, le-a spus discipolilor săi: „Adunaţi bucăţile rămase, ca să nu se piardă nimic!”.

13. Eles os recolhe­ram e, dos pedaços dos cinco pães de cevada que sobraram, encheram doze cestos.

13. Aşadar, au adunat şi au umplut douăsprezece coşuri cu bucăţi care au rămas de la cei ce mâncaseră din cele cinci pâini de orz.

14. À vista desse milagre de Jesus, aquela gente dizia: “Este é verdadeiramente o profeta que há de vir ao mundo”.

14. Văzând semnul pe care îl făcuse, oamenii spuneau: „Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!”.

15. Jesus, percebendo que queriam arrebatá-lo e fazê-lo rei, tornou a retirar-se sozinho para o monte.* (= Mt 14,22-36 = Mc 6,47-53)

15. Aşadar, cunoscând că au să vină şi să-l ia cu forţa ca să-l facă rege, Isus s-a retras din nou pe munte, el singur.

16. Chegada a tarde, os seus discípulos desceram à margem do lago.

16. (Mt 14,22-27; Mc 6,45-52) Când s-a înserat, discipolii lui au coborât la mare

17. Subindo a uma barca, atravessaram o lago rumo a Cafarnaum. Era já escuro, e Jesus ainda não se tinha reunido a eles.

17. şi, urcându‑se într-o barcă, au venit dincolo de mare, la Cafárnaum. Se făcuse deja întuneric, iar Isus încă nu venise la ei.

18. O mar, entretanto, se agitava, porque soprava um vento rijo.

18. Marea era agitată, pentru că sufla un vânt puternic.

19. Tendo eles remado uns vinte e cinco ou trinta estádios, viram Jesus que se aproximava da barca, andando sobre as águas, e ficaram atemorizados.*

19. Când au ajuns la douăzeci şi cinci – treizeci de stádii, l-au văzut pe Isus umblând pe mare şi fiind aproape de barcă. I-a cuprins frica,

20. Mas ele lhes disse: “Sou eu, não temais”.

20. dar el le-a zis: „Eu sunt. Nu vă temeţi!”.

21. Quiseram recebê-lo na barca, mas pouco depois a barca chegou ao seu destino.

21. Atunci au voit să-l ia în barcă şi îndată barca a ajuns la ţărmul spre care se îndreptau.

22. No dia seguinte, a multidão que tinha ficado do outro lado do mar percebeu que Jesus não tinha subido com seus discípulos na única barca que lá estava, mas que eles tinham partido sozinhos.

22. A doua zi, mulţimea care stătea pe ţărmul [celălalt] al mării a văzut că nu era acolo decât o barcă mică şi că Isus nu plecase în barcă cu discipolii săi, ci numai discipolii plecaseră.

23. Nesse meio tempo, outras barcas chegaram de Tiberíades, perto do lugar onde tinham comido o pão, depois de o Senhor ter dado graças.

23. Alte bărci din Tiberiáda au venit aproape de locul unde mâncaseră pâinea pe care o binecuvântase Domnul.

24. E, reparando a multidão que nem Jesus nem os seus discípulos estavam ali, entrou nas barcas e foi até Cafarnaum à sua procura.

24. Aşadar, când a văzut mulţimea că nici Isus, nici discipolii lui nu sunt acolo, s-au urcat şi ei în bărci şi au venit la Cafárnaum căutându-l pe Isus.

25. Encontrando-o na outra margem do lago, perguntaram-lhe: “Mestre, quando chegaste aqui?”.

25. Găsindu-l pe ţărmul [celălalt] al mării, i-au spus: „Rabbí, când ai ajuns aici?”.

26. Respondeu-lhes Jesus: “Em verdade, em verdade vos digo: buscais-me, não porque vistes os milagres, mas porque comestes dos pães e ficastes fartos.

26. Isus a răspuns şi le‑a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat.

27. Trabalhai, não pela comida que perece, mas pela que dura até a vida eterna, que o Filho do Homem vos dará. Pois nela Deus Pai imprimiu o seu sinal”.

27. Lucraţi nu pentru hrana pieritoare, ci pentru hrana care rămâne spre viaţa veşnică pe care v-o va da Fiul Omului; căci pe el l-a însemnat Dumnezeu Tatăl cu sigiliul [său]”.

28. Perguntaram-lhe: “Que faremos para praticar as obras de Deus?”

28. Atunci i-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim faptele lui Dumnezeu?”.

29. Respondeu-lhes Jesus: “A obra de Deus é esta: que creiais naquele que ele enviou”.

29. Isus a răspuns şi le-a zis: „Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeţi în cel pe care l-a trimis el!”.

30. Perguntaram eles: “Que milagre fazes tu, para que o vejamos e creiamos em ti? Qual é a tua obra?*

30. Iar ei i-au spus: „Ce semn faci tu ca să vedem şi să credem în tine? Ce înfăptuieşti?

31. Nossos pais comeram o maná no deserto, segundo o que está escrito: Deu-lhes de comer o pão vindo do céu” (Sl 77,24).

31. Părinţii noştri au mâncat mană în pustiu, după cum este scris:«Le-a dat să mănânce pâine din cer»”.

32. Jesus respondeu-lhes: “Em verdade, em verdade vos digo: Moisés não vos deu o pão do céu, mas o meu Pai é quem vos dá o verdadeiro pão do céu;

32. Atunci Isus le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă va da pâinea din cer, cea adevărată.

33. porque o pão de Deus é o pão que desce do céu e dá vida ao mundo”.

33. Căci pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă viaţă lumii”.

34. Disseram-lhe: “Senhor, dá-nos sempre deste pão!”.

34. Ei i-au zis: „Doamne, dă-ne totdeauna pâinea aceasta!”. Isus le‑a spus:

35. Jesus replicou: “Eu sou o pão da vida: aquele que vem a mim não terá fome, e aquele que crê em mim jamais terá sede.

35. „Eu sunt pâinea vieţii. Celui care vine la mine nu-i va mai fi foame şi celui care crede în mine nu-i va mai fi sete niciodată.

36. Mas já vos disse: Vós me vedes e não credes...

36. Dar eu v-am spus: «M-aţi văzut şi nu credeţi».

37. Todo aquele que o Pai me dá virá a mim, e o que vem a mim não o lançarei fora.

37. Tot ce-mi dă Tatăl va veni la mine, iar pe cel care vine la mine nu-l voi da afară,

38. Pois desci do céu não para fazer a minha vontade, mas a vontade daquele que me enviou.

38. căci m‑am coborât din cer nu ca să fac voinţa mea, ci voinţa celui care m‑a trimis;

39. Ora, esta é a vontade daquele que me enviou: que eu não deixe perecer nenhum daqueles que me deu, mas que os ressuscite no último dia.

39. şi aceasta este voinţa celui care m-a trimis: să nu se piardă nimeni dintre cei pe care mi i-a dat de la el, ci să-i învii în ziua de pe urmă.

40. Esta é a vontade de meu Pai: que todo aquele que vê o Filho e nele crê tenha a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia”.

40. Pentru că aceasta este voinţa Tatălui meu: oricine îl vede pe Fiul şi crede în el să aibă viaţa veşnică. Iar eu îl voi învia în ziua de pe urmă”.

41. Murmuravam então dele os judeus, porque dissera: “Eu sou o pão que desceu do céu”.

41. Iudeii murmurau împotriva lui pentru că spusese: „Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer”

42. E perguntavam: “Porventura não é ele Jesus, o filho de José, cujo pai e mãe conhecemos? Como, pois, diz ele: Desci do céu?”.

42. şi spuneau: „Nu este oare acesta Isus, fiul lui Iosíf, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum de spune acum: «M-am coborât din cer»?”.

43. Respondeu-lhes Jesus: “Não murmureis entre vós.

43. Isus a răspuns şi le-a zis: „Nu murmuraţi între voi!

44. Ninguém pode vir a mim se o Pai, que me enviou, não o atrair; e eu hei de ressuscitá-lo no último dia.

44. Nimeni nu poate să vină la mine dacă nu-l atrage Tatăl care m-a trimis şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

45. Está escrito nos profetas: Todos serão ensinados por Deus (Is 54,13). Assim, todo aquele que ouviu o Pai e foi por ele instruído vem a mim.

45. Este scris în profeţi: «Şi toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu». Oricine a auzit şi a învăţat de la Tatăl vine la mine.

46. Não que alguém tenha visto o Pai, pois só aquele que vem de Deus, esse é que viu o Pai.

46. Nu că l-a văzut cineva pe Tatăl, decât numai cel care este de la Dumnezeu: acesta l-a văzut pe Tatăl.

47. Em verdade, em verdade vos digo: quem crê em mim tem a vida eterna.

47. Adevăr, adevăr vă spun: cine crede are viaţa veşnică.

48. Eu sou o pão da vida.

48. Eu sunt pâinea vieţii.

49. Vossos pais, no deserto, comeram o maná e morreram.

49. Părinţii voştri au mâncat mana în pustiu şi au murit.

50. Este é o pão que desceu do céu, para que não morra todo aquele que dele comer.

50. Aceasta este pâinea care se coboară din cer ca, dacă mănâncă cineva din ea, să nu moară.

51. Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Quem comer deste pão viverá eternamente. E o pão, que eu hei de dar, é a minha carne para a salvação do mundo”.

51. Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii”.

52. A essas palavras, os judeus começaram a discutir, dizendo: “Como pode este homem dar-nos de comer a sua carne?”.

52. Atunci iudeii au început să discute aprins între ei, spunând: „Cum poate acesta să ne dea să mâncăm trupul [său]?”.

53. Então, Jesus lhes disse: “Em verdade, em verdade vos digo: se não comerdes a carne do Filho do Homem, e não beberdes o seu sangue, não tereis a vida em vós mesmos.

53. Dar Isus le‑a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi.

54. Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna; e eu o ressuscitarei no último dia.

54. Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

55. Pois a minha carne é verdadeiramente uma comida e o meu sangue, verdadeiramente uma bebida.

55. Pentru că trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură.

56. Quem come a minha carne e bebe o meu sangue permanece em mim e eu nele.

56. Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne în mine şi eu în el.

57. Assim como o Pai que me enviou vive, e eu vivo pelo Pai, assim também aquele que comer a minha carne viverá por mim.

57. Aşa cum m-a trimis Tatăl care este viu, iar eu trăiesc prin Tatăl, [la fel] şi cel care mă mănâncă pe mine va trăi prin mine.

58. Este é o pão que desceu do céu. Não como o maná que vossos pais comeram e morreram. Quem come deste pão viverá eternamente”.

58. Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer; nu ca aceea pe care au mâncat-o părinţii voştri şi au murit. Cine mănâncă această pâine va trăi în veci”.

59. Tal foi o ensinamento de Jesus na sinagoga de Cafarnaum.

59. Acestea le-a spus în timp ce învăţa în sinagoga din Cafárnaum.

60. Muitos dos seus discípulos, ouvindo-o, disseram: “Isto é muito duro! Quem o pode admitir?”.

60. Auzind [acestea], mulţi dintre discipolii lui au zis: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?”.

61. Sabendo Jesus que os discípulos murmuravam por isso, perguntou-lhes: “Isso vos escandaliza?

61. Dar Isus, cunoscând în sine că discipolii lui murmurau pentru aceasta, le-a zis: „Vă scandalizează acest lucru?

62. Que será, quando virdes subir o Filho do Homem para onde ele estava antes?...

62. Dar dacă l-aţi vedea pe Fiul Omului urcându‑se acolo unde era mai înainte?

63. O espírito é que vivifica, a carne de nada serve. As palavras que vos tenho dito são espírito e vida.*

63. Duhul este acela care dă viaţa, trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă.

64. Mas há alguns entre vós que não creem...”. Pois desde o princípio Jesus sabia quais eram os que não criam e quem o havia de trair.

64. Dar sunt unii dintre voi care nu cred!”. De fapt, Isus ştia de la început cine sunt cei care nu cred şi cine este acela care îl va trăda.

65. Ele prosseguiu: “Por isso, vos disse: Ninguém pode vir a mim, se por meu Pai não lho for concedido”.

65. Şi le-a zis: „De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la mine decât dacă îi este dat de la Tatăl”.

66. Desde então, muitos dos seus discípulos se retiraram e já não andavam com ele.

66. După aceasta, mulţi dintre discipolii lui au plecat şi nu mai mergeau după el.

67. Então, Jesus perguntou aos Doze: “Quereis vós também retirar-vos?”.

67. Atunci, Isus le-a zis celor doisprezece: „Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?”.

68. Respondeu-lhe Simão Pedro: “Senhor, a quem iríamos nós? Tu tens as palavras da vida eterna.

68. Símon Petru i-a răspuns: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice,

69. E nós cremos e sabemos que tu és o Santo de Deus!”.*

69. iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu”.

70. Jesus acrescentou: “Não vos escolhi eu todos os doze? Contudo, um de vós é um demônio!...”.

70. Isus le-a răspuns: „Oare nu v-am ales eu pe voi doisprezece? Dar unul dintre voi este un diavol!”.

71. Ele se referia a Judas, filho de Simão Iscariotes, porque era quem o havia de entregar, não obstante ser um dos Doze.

71. De fapt, vorbea despre Iúda, fiul lui Símon Iscarióteanul, pentru că acesta, unul dintre cei doisprezece, avea să-l trădeze.