Encontrados 158 resultados para: rușine
Iată, eu o fac împotriva tuturor celor care te-au umilit în acel timp! O voi elibera pe cea șchioapă și o voi aduna pe cea alungată și le voi pune să fie laudă și un nume în toate țările unde au fost făcute de rușine. (Cartea profetului Sofonía 3, 19)
Așchelon va vedea și se va teme; Gáza se va chinui foarte mult și Ecrón va fi făcut de rușine cu toată siguranța lui. Va pieri regele din Gáza și Așchelón nu va mai fi locuit. (Cartea profetului Zaharía 9, 5)
Vor fi ca vitejii care calcă noroiul de pe străzi în luptă. Ei vor lupta, pentru că Domnul este cu ei, și călăreții de pe cai vor fi făcuți de rușine. (Cartea profetului Zaharía 10, 5)
În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-şi: «De fiul meu le va fi ruşine». (Evanghelia după sf. Matei 21, 37)
şi, venind cel care te-a chemat şi pe tine, şi pe el, îţi va spune: «Dă locul acestuia!». Atunci vei sta cu ruşine pe ultimul loc. (Evanghelia după sf. Luca 14, 9)
Atunci administratorul şi-a spus în sine: «Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia administraţia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. (Evanghelia după sf. Luca 16, 3)
„Într-o cetate, era un judecător care nu se temea de Dumnezeu şi [căruia] nu-i era ruşine de oameni. (Evanghelia după sf. Luca 18, 2)
Dar, mult timp, el nu a voit. Apoi şi-a zis: «Deşi de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mi-e ruşine, (Evanghelia după sf. Luca 18, 4)
Atunci stăpânul viei a spus: «Ce voi face? Îl voi trimite pe fiul meu cel iubit, poate de el le va fi ruşine». (Evanghelia după sf. Luca 20, 13)
De fapt, Scriptura spune: „Oricine crede în el nu va fi făcut de ruşine”. (Scrisoarea sf. apostol Paul către Románi 10, 11)
însă Dumnezeu a ales cele nebune ale lumii ca să-i facă de ruşine pe cei înţelepţi. Dumnezeu a ales cele slabe ale lumii, ca să le facă de ruşine pe cele puternice. (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Corinténi 1, 27)
Vă scriu acestea, nu ca să vă fac de ruşine, ci ca să vă mustru ca pe nişte copii iubiţi ai mei. (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Corinténi 4, 14)
