Encontrados 114 resultados para: poruncise

  • Toţi fiii lui Israél au făcut cum le poruncise Domnul lui Moise şi lui Áaron ; aşa au făcut. (Cartea Exodului 12, 50)

  • Au păstrat-o până dimineaţă, după cum poruncise Moise; nu s-a stricat, nici nu au fost viermi în ea. (Cartea Exodului 16, 24)

  • După cum îi poruncise Domnul lui Moise, Áaron a pus-o înaintea [arcei] mărturiei spre păstrare. (Cartea Exodului 16, 34)

  • Moise a venit şi i-a chemat pe bătrânii poporului şi le-a pus înainte toate cuvintele acestea pe care i le poruncise Domnul. (Cartea Exodului 19, 7)

  • Moise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintâi; s-a sculat de dimineaţă şi s-a suit pe muntele Sínai, după cum îi poruncise Domnul; şi a luat în mână cele două table de piatră. (Cartea Exodului 34, 4)

  • Când intra Moise înaintea Domnului ca să-i vorbească, îşi scotea vălul până când ieşea; iar când ieşea, le spunea fiilor lui Israél ce i se poruncise. (Cartea Exodului 34, 34)

  • Toţi fiii lui Israél, bărbaţi şi femei cu inimă generoasă să ajute la lucrarea pe care o poruncise Domnul prin Moise să se facă, au adus ofertă Domnului. (Cartea Exodului 35, 29)

  • Beţaleél, Oholiáb şi toţi cei înţelepţi cu inima, în care a pus Domnul înţelepciune şi pricepere ca să ştie să facă lucrările slujirii pentru sanctuar, au făcut totul după cum poruncise Domnul. (Cartea Exodului 36, 1)

  • Beţaleél, fiul lui Urí, fiul lui Hur, din tribul lui Iúda, a făcut tot ce-i poruncise Domnul lui Moise. (Cartea Exodului 38, 22)

  • Din purpura violetă, roşie şi stacojie au făcut veşmintele slujirii pentru slujba de la sanctuar; au făcut veşminte sfinte pentru Áaron, cum îi poruncise Domnul lui Moise. (Cartea Exodului 39, 1)

  • Brâul efodului care era peste el era făcut ca el: din aur, din purpură violetă, roşie şi stacojie şi din in răsucit, aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. (Cartea Exodului 39, 5)

  • Le-au pus pe bretelele efodului ca pietre de amintire pentru fiii lui Israél, aşa cum îi poruncise Domnul lui Moise. (Cartea Exodului 39, 7)


“É doce o viver e o penar para trazer benefícios aos irmãos e para tantas almas que, vertiginosamente, desejam se justificar no mal, a despeito do Bem Supremo.” São Padre Pio de Pietrelcina