Encontrados 1296 resultados para: Intrarea în țara Promisă
Eu dau mărturie despre el în ţara captivităţii mele şi arăt puterea şi măreţia lui neamului de păcătoşi. Întoarceţi-vă, păcătoşilor, şi înfăptuiţi dreptatea înaintea lui! Cine ştie dacă nu va vrea să-şi arate îndurarea faţă de voi! (Cartea lui Tobía 13, 8)
Fugi în Média, pentru că eu cred în cuvântul lui Dumnezeu despre Niníve, cele pe care le-a spus Nahúm – că toate vor fi şi se vor întâmpla la Atúr şi la Niníve – şi câte au spus profeţii lui Israél pe care i-a trimis Dumnezeu; toate se vor întâmpla şi nimic nu se va pierde din cuvintele lor: toate se vor împlini la timpul lor. Mai degrabă în Média va fi salvarea decât între asiriéni şi la Babilón. Căci eu ştiu şi cred că toate cele pe care le-a spus Dumnezeu se vor împlini şi vor fi. Nu se va pierde niciunul dintre cuvinte. Iar fraţii noştri care locuiesc în ţara lui Israél, toţi vor fi împrăştiaţi şi vor fi luaţi captivi din acel pământ bun. Toată ţara lui Israél va fi pustie, Samaría şi Ierusalímul vor fi un deşert, iar casa lui Dumnezeu va rămâne în tristeţe şi va fi arsă pentru o vreme. (Cartea lui Tobía 14, 4)
Dar Dumnezeu se va îndura de ei şi-i va întoarce Dumnezeu în ţara lui Israél. Vor reconstrui templul, însă nu unul ca şi cel dintâi, până la vremea când se va împlini timpul potrivit. Iar după aceasta, se vor întoarce din captivitatea lor cu toţii şi vor construi Ierusalímul cum se cuvine, iar casa lui Dumnezeu de acolo va fi zidită aşa cum au vorbit despre ea profeţii lui Israél. (Cartea lui Tobía 14, 5)
spunându-le să ocupe trecătorile munţilor, pentru că prin ele era intrarea în Iudéea şi era uşor să-i oprească pe cei care înaintau, trecerea fiind strâmtă, numai pentru doi oameni. (Cartea Iudítei 4, 7)
Au locuit ca străini mai întâi în Mesopotámia, pentru că nu au vrut să asculte de zeii părinţilor lor care erau în ţara caldéilor. (Cartea Iudítei 5, 7)
Dumnezeul lor le-a zis să iasă din locuinţa lor şi să meargă în ţara Canaán. Au locuit acolo şi s-au umplut de aur, de argint şi de foarte multe turme. (Cartea Iudítei 5, 9)
Au strigat către Dumnezeul lor, care a lovit toată ţara Egiptului cu plăgi pentru care nu era vindecare, iar egipténii i-au alungat din faţa lor. (Cartea Iudítei 5, 12)
I-a aşezat în ţara amoréilor şi pe toţi cei din Esebón i-au nimicit prin puterea lor. Trecând Iordánul, au luat în stăpânire tot ţinutul muntos. (Cartea Iudítei 5, 15)
Dar când s-au îndepărtat de la calea pe care le-a stabilit-o, au fost nimiciţi cu totul prin foarte multe războaie şi au fost duşi captivi într-o ţară care nu era a lor, iar templul Dumnezeului lor a devenit una cu pământul şi cetăţile lor au fost luate în stăpânire de către duşmanii lor. (Cartea Iudítei 5, 18)
După acele zile, fiecare s-a întors la moştenirea sa, iar Iudíta a plecat la Betúlia şi a rămas la proprietatea ei. Cât timp a trăit, a fost cinstită în toată ţara. (Cartea Iudítei 16, 21)
(1a) În anul al doilea al regelui Artaxérxes cel Mare, în prima [zi] a [lunii] Nisán, a avut un vis Mardohéu, [fiul] lui Iaír, [fiul] lui Şiméi, [fiul] lui Chiş, din tribul lui Beniamín. (1b) Era un iudeu care locuia în cetatea Súsa, om de seamă, care slujea la curtea regelui. (1c) Era dintre captivii pe care îi deportase Nabucodonosór, regele Babilónului, din Ierusalím odată cu Iehonía, regele din Iúda.(1d) Iar visul era acesta: se făcea că erau strigăte, zgomot, tunete şi cutremur, tulburare pe pământ. (1e) Şi, iată, doi balauri mari s-au ridicat să vină să lupte unul cu celălalt scoţând un strigăt puternic! (1f) La strigătul lor, toate popoarele s-au ridicat să lupte împotriva poporului celor drepţi. (1g) Iată, zi de întuneric şi de benză, oprimare şi strâmtorare, chin şi tulburare mare erau pe pământ! (1h) S-a tulburat tot poporul cel drept şi s-a temut de toate aceste rele. S-a ridicat ca să lupte strigând către Domnul.(1i) La strigătul lor, s-a făcut ca dintr-un izvor mic un fluviu mare. Şi era multă apă. (1k) [S-a făcut lumină] şi s-a ridicat soarele, iar cei umili i-au devorat pe cei puternici.(1l) Trezindu-ze, Mardohéu, care avusese acest vis şi văzuse ceea ce Dumnezeu voia să facă, păstra în inimă şi voia să îl înţeleagă în orice fel până la venirea nopţii.(1m) Mardohéu a stat liniştit la curte împreună cu Gabatá şi Tára, cei doi eunuci ai regelui care păzeau curtea. (1n) El a auzit planurile şi le-a cercetat cu grijă; a aflat că se pregăteau să pună mâinile pe Artaxérxes, regele, şi i-a făcut cunoscut regelui despre aceste lucruri. (1o) Regele i-a cercetat pe amândoi şi, după ce au mărturisit, au fost duşi [să fie pedepsiţi]. (1p) Regele a scris aceste lucruri spre amintire; a scris şi Mardohéu despre aceste evenimente. (1r) Regele i-a poruncit lui Mardohéu să-i slujească la curte şi i-a dat daruri pentru aceste lucruri. (1s) Dar Amán Bugáios, [fiul] lui Amadátes, era puternic înaintea regelui. El căuta să le facă rău lui Mardohéu şi poporului său pentru cei doi eunuci ai regelui. (Cartea Estérei 1, 1)
De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi deschise, fac în ziua a paisprezecea a lunii Adár o zi de bucurie şi de ospăţ – o zi de sărbătoare – şi îşi trimit porţii [de mâncare] unii altora. (Cartea Estérei 10, 19)
