1 Eu însumi, Paul, vă rog pentru blândeţea şi îngăduinţa lui Cristos – eu care sunt atât de umilit când sunt de faţă între voi, dar plin de îndrăzneală când sunt departe –
2 vă rog să nu mă obligaţi ca, atunci când voi fi de faţă, să trebuiască să-mi arăt îndrăzneala pe care cred că trebuie să o întrebuinţez faţă de unii care susţin că noi umblăm după trup.
3 De fapt, deşi umblăm în trup, noi nu luptăm după trup,
4 căci armele luptei noastre nu sunt trupeşti, ci sunt puternice înaintea lui Dumnezeu pentru a distruge fortăreţele. Noi distrugem născocirile [minţii]
5 şi orice îngâmfare care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu şi cucerim orice minte ca să asculte de Cristos,
6 ba chiar suntem gata să pedepsim orice neascultare atunci când ascultarea voastră se va desăvârşi.
7 Priviţi lucrurile în faţă! Dacă cineva are convingerea că este al lui Cristos, să considere iarăşi aceasta: aşa cum el este al lui Cristos, tot aşa suntem şi noi.
8 Şi chiar dacă m-aş mândri ceva mai mult cu autoritatea pe care ne-a dat-o Domnul spre edificarea şi nu spre distrugerea voastră, nu mă voi ruşina.
9 Nu aş vrea să se pară că aş vrea să vă înspăimânt cu scrisorile mele,
10 căci ei spun: „Scrisorile lui sunt grele şi tari, dar când el este prezent, trupul său este slab, iar cuvântul lui este dispreţuit”.
11 Cel care consideră astfel [să-şi dea seama] că aşa cum suntem în cuvintele din scrisori când nu suntem de faţă, tot aşa vom fi în faptă când vom fi de faţă!
12 Noi nu îndrăznim să ne judecăm egali sau să ne comparăm pe noi înşine cu unii care se recomandă singuri, căci, pentru că se măsoară cu ei înşişi şi se compară cu ei înşişi, nu au minte.
13 Noi, însă, nu ne mândrim peste măsură, ci după măsura regulii pe care ne-a dat-o Dumnezeu ca măsură, ca să putem ajunge până la voi.
14 Căci nu ne întindem peste măsură, ca şi cum n-am fi ajuns până la voi, căci am ajuns la voi cu evanghelia lui Cristos.
15 Noi nu ne lăudăm peste măsură cu truda altora, dar avem speranţa că, tot crescând în credinţa noastră, vom creşte din ce în ce mai mult după măsura noastră,
16 ca să vestim evanghelia şi [în ţinuturile de] dincolo de voi, nu în ţinutul altuia şi să ne lăudăm cu lucrurile gata pregătite.
17 Însă „cine se laudă, în Domnul să se laude!”,
18 căci nu cel care se laudă pe sine este vrednic de cinste, ci acela pe care Domnul îl laudă.
Versículos relacionados com Scrisoarea a doua a sf. apostol Paul către Corinténi, 10:
Capitolul 10 din a doua scrisoare a lui Pavel către Corinteni este dedicată apărării apostolului împotriva celor care îl acuză că este slab și nu are autoritate ca lider al Bisericii. Pavel începe prin a explica că, deși este un lider uman, autoritatea sa provine de la Dumnezeu și că nu luptă cu armele umane, ci cu ajutorul divin. El continuă apoi să susțină că critica lui nu este personală, ci pentru binele bisericii și pentru gloria lui Dumnezeu. Iată cinci versete legate de subiectele abordate în 2 Corinteni 10:
Efeseni 6:12: „Căci lupta noastră nu este împotriva sângelui și a cărnii, ci împotriva principatelor și puterilor, împotriva dominatorilor acestei lumi întunecate, împotriva forțelor spirituale ale răului din regiunile cerești”. Acest verset subliniază ideea că lupta lui Pavel nu este împotriva ființelor umane, ci împotriva forțelor spirituale ale răului.
Coloseni 2:10: „Și ești perfect în El, care este capul fiecărui principat și putere”. Acest verset subliniază că autoritatea lui Pavel provine de la Isus Hristos, care este șeful tuturor autorităților.
1 Corinteni 4:3-4: „Cu toate acestea, este foarte puțin pentru mine să fiu judecat de tine sau de o instanță umană și nici nu mă judec. Căci mă simt vinovat, totuși mă consider justificat, dar mă consider justificat , pentru cine mă judecă este Domnul ". Acest verset arată că lui Pavel nu -i pasă de opinia umană, ci de opinia lui Dumnezeu, care are cu adevărat autoritatea de a -l judeca.
2 Corinteni 13:10: „Prin urmare, scriu aceste lucruri absente, astfel încât, atunci când sunt prezente, nu folosește rigurozitatea, potrivit autorității pe care Domnul mi -a oferit -o pentru edificare și nu pentru distrugere”. Aici Pavel subliniază din nou că autoritatea sa provine de la Dumnezeu și este folosită pentru a construi biserica.
1 Petru 5:5: "În mod similar, cel mai tânăr, setea supus bătrânilor. Și te adună pe toți cu smerenie unul față de celălalt, pentru că Dumnezeu rezistă superbului, dar dă har celor umili." Acest verset evidențiază importanța smereniei în ceea ce privește conducerea și sugerează că tipul de conducere pe care Pavel îl apără este o conducere umilă și supusă lui Dumnezeu.
Capitoli: