Trouvé 63 Résultats pour: sărbătoare de căsătorie
Ieroboám a instituit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care era în Iúda şi a adus jertfe pe altar. Aşa a făcut la Bétel ca să aducă jertfe pentru viţeii pe care îi făcuse; i-a pus în Bétel pe preoţii înălţimilor pe care îi făcuse. (Cartea întâi a Regilor 12, 32)
S-au adunat la rege toţi oamenii lui Israél la sărbătoare. Era luna a şaptea. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 3)
pentru pâinea punerii înainte, pentru ofranda permanentă, pentru arderile de tot permanente, pentru [zilele] de sabát, de lună nouă şi de sărbătoare, pentru cele sfinte, pentru jertfele pentru păcat ca să se facă ispăşire pentru Israél şi pentru orice lucrare din casa Dumnezeului nostru. (Cartea lui Nehemía 10, 34)
În timpul regelui Asarhadón, m-am întors acasă şi mi-au fost redaţi Ána, soţia mea, şi Tobía, fiul meu. În Sărbătoarea noastră a Rusaliilor, adică Sfânta [Sărbătoare] a celor Şapte Săptămâni, mi s-a făcut un prânz bun şi m-am aşezat să mănânc. (Cartea lui Tobía 2, 1)
A chemat-o pe mama ei şi i-a zis să aducă o carte. A scris în carte contractul de căsătorie şi aşa i-a dat-o de soţie după judecata legii lui Moise. După aceasta, au început să mănânce şi să bea. (Cartea lui Tobía 7, 14)
s-a ridicat de la pământ, a chemat-o pe slujitoarea sa de încredere şi a coborât în casa în care stătea ea în zilele de sabát şi de sărbătoare. (Cartea Iudítei 10, 2)
De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi deschise, fac în ziua a paisprezecea a lunii Adár o zi de bucurie şi de ospăţ – o zi de sărbătoare – şi îşi trimit porţii [de mâncare] unii altora. (Cartea Estérei 10, 19)
Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe. (3a) Mardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! (3b) Îmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri şi peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: (3c) izvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele şi apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele şi a făcut-o regină. (3d) Cei doi balauri sunt eu şi Amán. (3e) Popoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. (3f) Poporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu şi au fost mântuiţi; Domnul l-a mântuit pe poporul său şi ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne şi minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. (3g) De aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate popoarele. (3h) Aceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi înaintea tuturor popoarelor. (3i) Dumnezeu şi-a amintit de poporul său şi a făcut dreptate pentru moştenirea sa. (3k) Vor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generaţie, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”. (3l) În anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu şi al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot şi levít, şi Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím. (Cartea Estérei 11, 3)
Îmi aduc aminte de aceasta şi sufletul se topeşte în mine, cum treceam prin mulţime, ducându-mă până la casa lui Dumnezeu în strigătele de bucurie şi de mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare. (Cartea Psalmilor 42, 5)
Omul lovit de mânia ta te preamăreşte şi cei care scapă de mânie îţi fac sărbătoare. (Cartea Psalmilor 76, 11)
Sunaţi din trâmbiţă la lună nouă şi la lună plină, în ziua noastră de sărbătoare! (Cartea Psalmilor 81, 4)
să interzică arderile de tot, jertfele şi libaţiunile din sanctuar şi să profaneze [zilele] de sabát şi de sărbătoare, (Cartea întâi a Macabéilor 1, 45)
