Trouvé 642 Résultats pour: Națiuni Pământ
Străini suntem noi înaintea ta şi călători, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre sunt ca umbra pe pământ şi nu este nicio speranţă. (Cartea întâi a Cronicilor 29, 15)
Regele le-a turnat în zona Iordánului în pământ argilos, între Sucót şi Ţeréda. (Cartea a doua a Cronicilor 4, 17)
şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israél, nu este Dumnezeu ca tine nici în ceruri, nici pe pământ: tu ţii alianţa şi îndurarea faţă de slujitorii tăi care umblă înaintea ta din toată inima lor! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 14)
Căci într-adevăr locuieşte Dumnezeu cu oamenii pe pământ? Iată, cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să te cuprindă! Cu atât mai puţin această casă pe care am construit-o. (Cartea a doua a Cronicilor 6, 18)
Toţi fiii lui Israél au văzut că focul cobora şi că gloria lui Dumnezeu era peste templu; şi-au plecat faţa la pământ, pe paviment, s-au închinat şi l-au lăudat pe Domnul, zicând: „Căci [Domnul] este bun, căci veşnică este îndurarea lui!”. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 3)
Iosafát s-a plecat cu faţa la pământ, iar întregul Iúda şi locuitorii Ierusalímului au căzut înaintea Domnului ca să se închine Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 20, 18)
Iúda a venit pe înălţimea spre pustiu; s-a întors spre mulţime şi, iată, erau cadavre căzute la pământ şi nu scăpase nimeni! (Cartea a doua a Cronicilor 20, 24)
Apoi le-am zis: „Nu este bun lucrul pe care îl faceţi. Oare nu ar trebui să umblaţi în teama de Dumnezeul nostru, ca să nu fim de batjocură pentru naţiuni, duşmanii noştri? (Cartea lui Nehemía 5, 9)
Ésdra l-a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, iar tot poporul a răspuns ridicând mâinile: „Amin! Amin!”. Apoi s-au plecat cu faţa la pământ şi s-au prosternat înaintea Domnului. (Cartea lui Nehemía 8, 6)
Fă cu mine după cum îţi place! Porunceşte să fie luat duhul meu din mine, ca să fiu dezlegat de pe faţa pământului şi să devin pământ! Căci mai de folos îmi este să mor decât să trăiesc, pentru că am auzit reproşuri mincinoase şi am multă durere în mine. Porunceşte, Doamne, să fiu dezlegat de strâmtorarea aceasta! Dezleagă-mă înspre locul de veci şi nu-ţi întoarce faţa de la mine, Doamne! Căci îmi este mai de folos să mor decât să privesc strâmtorare multă în viaţa mea şi să mai aud reproşuri!”. (Cartea lui Tobía 3, 6)
Spune ca să fiu dezlegată de pe pământ şi să nu mai aud reproşuri! (Cartea lui Tobía 3, 13)
Cei doi s-au tulburat, au căzut cu faţa [la pământ] şi s-au înspăimântat. (Cartea lui Tobía 12, 16)
