Trouvé 3855 Résultats pour: Loialitate Față De Dumnezeu
Ilíe s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vă veţi clătina în două părţi? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după el, iar dacă este Báal, mergeţi după el!”. Însă poporul nu i-a răspuns nimic. (Cartea întâi a Regilor 18, 21)
Să chemaţi numele dumnezeului vostru şi eu voi chema numele Domnului! Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela este Dumnezeu”. Tot poporul a răspuns: „Este bun lucrul [acesta]”. (Cartea întâi a Regilor 18, 24)
La amiază, Ilíe îşi bătea joc de ei, zicând: „Strigaţi cu glas mai puternic, căci este dumnezeu! Poate că se gândeşte [la ceva] sau e plecat în călătorie sau e pe drum; poate doarme şi se va trezi!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 27)
Când se aducea ofranda, profetul Ilíe s-a apropiat şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Abrahám, al lui Isáac şi al lui Israél: fă să se ştie astăzi că tu eşti Dumnezeu în Israél şi eu sunt slujitorul tău! Şi că prin cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri. (Cartea întâi a Regilor 18, 36)
Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi ca să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că tu le întorci inima înapoi!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 37)
Tot poporul a văzut, a căzut cu faţa [la pământ] şi a zis: „Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 39)
Aháb a mers să mănânce şi să bea. Ilíe însă a urcat pe vârful Carmélului, s-a aplecat la pământ şi şi-a pus faţa între genunchi. (Cartea întâi a Regilor 18, 42)
Izabéla a trimis un mesager la Ilíe să-i spună: „Aşa să-mi facă Dumnezeu – ba mai rău – dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face sufletul tău ca sufletul unuia dintre ei! (Cartea întâi a Regilor 19, 2)
El s-a sculat, a mâncat şi a băut; şi, cu puterea acelei hrane, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la muntele lui Dumnezeu, Hóreb. (Cartea întâi a Regilor 19, 8)
[Domnul] i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte în faţa Domnului, deoarece, iată, Domnul e pe punctul să treacă!”. Atunci a fost un vânt mare şi puternic, să rupă munţii şi să despice stâncile în faţa Domnului; dar nu era în vânt Domnul. După vânt a fost un cutremur de pământ; dar nu era în cutremur Domnul. (Cartea întâi a Regilor 19, 11)
Când l-a auzit Ilíe, şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la intrarea peşterii; şi, iată, a fost o voce către el: „Ce faci aici, Ilíe?”. (Cartea întâi a Regilor 19, 13)
Slujitorii regelui din Arám i-au zis: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munţilor, de aceea au fost mai puternici decât noi. Dar dacă vom lupta cu ei în câmpie, vom fi mai puternici decât ei. (Cartea întâi a Regilor 20, 23)
