Trouvé 2615 Résultats pour: Dragostea Lui Dumnezeu
Omul lui Dumnezeu a trimis să i se spună regelui lui Israél: „Ai grijă să nu treci prin locul acela, pentru că acolo au coborât araméii!”. (Cartea a doua a Regilor 6, 9)
Regele lui Israél a trimis la locul despre care îi vorbise şi îl avertizase omul lui Dumnezeu şi s-a păzit. [Aceasta] nu o dată şi nu de două ori! (Cartea a doua a Regilor 6, 10)
Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat, s-a ridicat, a ieşit şi, iată, o armată înconjura cetatea cu cai şi care. Atunci i-a zis: „Ah, domnul meu, ce vom face?”. (Cartea a doua a Regilor 6, 15)
Regele a zis: „Aşa să-mi facă Dumnezeu – ba mai rău – dacă va rămâne capul lui Elizéu [pe umeri] astăzi!”. (Cartea a doua a Regilor 6, 31)
Slujitorul de braţul căruia se sprijinea regele a zis către omul lui Dumnezeu: „Iată, Domnul va face nişte ferestre în ceruri şi se va întâmpla lucrul acesta!”. Dar [Elizéu] a zis: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar nu vei mânca de acolo!”. (Cartea a doua a Regilor 7, 2)
Regele îl pusese pe slujitorul de a cărui mână se sprijinea la poartă; iar poporul l-a călcat în picioare la poartă şi a murit, după cum spusese omul lui Dumnezeu când regele coborâse la el. (Cartea a doua a Regilor 7, 17)
Şi a fost după cum spusese omul lui Dumnezeu regelui: „Mâine pe vremea aceasta, [se va vinde] două sea de orz pe un síclu şi o sea de făină pe un síclu la poarta Samaríei”. (Cartea a doua a Regilor 7, 18)
Iar slujitorul îi spusese omului lui Dumnezeu: „Iată, Domnul va face nişte ferestre în ceruri şi se va întâmpla lucrul acesta!”, iar [Elizéu] spusese: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar de acolo nu vei mânca!”. (Cartea a doua a Regilor 7, 19)
Femeia s-a ridicat şi a făcut după cuvântul omului lui Dumnezeu: au plecat ea şi casa ei şi a locuit ca străină în ţara filisténilor timp de şapte ani. (Cartea a doua a Regilor 8, 2)
Regele vorbea cu Gheházi, slujitorul omului lui Dumnezeu, zicând: „Povesteşte-mi, te rog, toate lucrurile mari pe care le-a făcut Elizéu!”. (Cartea a doua a Regilor 8, 4)
Elizéu a venit la Damásc. Ben-Hadád, regele din Arám, era bolnav. I-au adus la cunoştinţă, zicând: „A venit omul lui Dumnezeu până aici!”. (Cartea a doua a Regilor 8, 7)
Regele i-a zis lui Hazaél: „Ia cu tine un dar şi mergi în întâmpinarea omului lui Dumnezeu şi consultă-l pe Domnul prin el dacă mă voi vindeca de boala aceasta!”. (Cartea a doua a Regilor 8, 8)
