Trouvé 1068 Résultats pour: David și Absalom
Poporul lui Israél a fost bătut acolo de slujitorii lui Davíd şi a fost o mare înfrângere în ziua aceea: douăzeci de mii de oameni. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 7)
Absalóm a ajuns pe neaşteptate în faţa slujitorilor lui Davíd. Era călare pe un catâr. Catârul a ajuns sub ramurile unui stejar mare. [Părul] capului lui s-a agăţat de stejar şi el a rămas între cer şi pământ. Iar catârul care era sub el a trecut [mai departe]. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 9)
Un om a văzut şi i-a făcut cunoscut lui Ióab: „Iată, l-am văzut pe Absalóm agăţat de un stejar”. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 10)
Dar omul acela i-a zis lui Ióab: „Chiar dacă aş cântări în mâna mea o mie de [sícli] de argint, nu mi-aş întinde mâna spre fiul regelui; căci în auzul nostru a poruncit regele ţie, lui Abişái şi lui Itái, zicând: «Cruţaţi-mi-l pe fiul meu Absalóm!». (Cartea a doua a lui Samuél 18, 12)
Ióab a zis: „Nu voi mai pierde timp în faţa ta”. A luat trei săgeţi în mână şi le-a înfipt în inima lui Absalóm, încă viu în mijlocul stejarului. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 14)
Zece tineri care purtau armele lui Ióab l-au înconjurat pe Absalóm, l-au lovit şi l-au ucis. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 15)
L-au luat pe Absalóm, l-au aruncat în pădure într-o groapă mare şi au pus peste el o grămadă foarte mare de pietre. Tot Israélul a fugit, fiecare în cortul lui. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 17)
Absalóm luase şi ridicase, pe când trăia, o stelă care este în Émec-Hamélec. Căci zicea: „Nu am niciun fiu care să amintească numele meu”. A numit stela după numele lui. O numesc până astăzi „Mâna lui Absalóm”. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 18)
Davíd şedea între cele două porţi. Străjerul a mers pe terasa porţii, spre zid; şi-a ridicat ochii şi s-a uitat. Şi, iată, un om alerga de unul singur! (Cartea a doua a lui Samuél 18, 24)
Regele a zis: „Îi este bine tânărului Absalóm?”. Ahimáaţ a răspuns: „Am văzut o mare mulţime când ne-a trimis Ióab pe slujitorul regelui şi pe mine, slujitorul tău: dar nu ştiu ce era”. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 29)
Regele i-a zis lui Cúşi: „Îi este bine tânărului Absalóm?”. Cúşi i-a răspuns: „Ca tânărul [acesta] să fie duşmanii domnului meu, regele, şi toţi cei care se ridică împotriva ta ca [să-ţi facă] rău!”. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 32)
Regele s-a cutremurat şi a urcat în camera de deasupra porţii şi a plâns. În timp ce mergea spunea: „Fiul meu Absalóm! Fiul meu, fiul meu Absalóm! De m-ar fi dat pe mine la moarte în locul tău! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 1)
