Trouvé 26382 Résultats pour: Şi
aşa încât şi Seleúcus, regele Asiei, se îngrijea să trimită din bunurile sale tot ce era necesar pentru cheltuielile slujirii sacrificiilor. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 3)
Un oarecare Símon din tribul lui Beniamín, stabilit administrator al templului, nu s-a înţeles cu marele preot cu privire la pieţele din cetate. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 4)
Neputând să se impună asupra lui Onías, a mers la Apolónius din Tars, care în timpul acela era strateg al Celesíriei şi al Feníciei. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 5)
I-a relatat că vistieria din Ierusalím este plină de bogăţii de nedescris, încât mulţimea banilor nu poate fi numărată, că aceştia sunt cu mult peste necesităţile jertfelor şi că toate pot ajunge în stăpânirea regelui. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 6)
Apolónius s-a întâlnit cu regele şi i-a dezvăluit despre bogăţiile care-i fuseseră făcute cunoscute; regele l-a ales pe Heliodór, care era [responsabil] peste lucrări, şi l-a trimis dându-i porunci să aducă bogăţia despre care s-a vorbit înainte. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 7)
Heliodór a plecat imediat în călătorie, în aparenţă pentru a vizita cetăţile Celesíriei şi Feníciei, dar de fapt pentru a împlini ce-i poruncise regele. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 8)
Când a ajuns la Ierusalím şi a fost primit cu bucurie de marele preot al cetăţii, i-a spus acestuia ce i se dezvăluise şi pentru ce venise. Apoi l-a întrebat dacă aşa stau lucrurile cu adevărat. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 9)
Însă marele preot i-a explicat că sunt depozitele văduvelor şi ale orfanilor. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 10)
O parte este a lui Hircán, [fiul] lui Tobía, un bărbat de rang foarte înalt, aşa că nelegiuitul Símon minţise: sunt cu totul patru sute de talánţi de argint şi două sute de aur; (Cartea a doua a Macabéilor 3, 11)
că nu se cuvine să fie nedreptăţiţi cei care au avut încredere în sfinţenia locului, în seriozitatea şi inviolabilitatea unui templu cinstit de toată lumea. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 12)
Au fixat o zi în care să intre şi să organizeze calcularea [lucrurilor din vistierie]. Dar a fost o mare agitaţie în toată cetatea. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 14)
Atunci, preoţii s-au aruncat înaintea altarului în veşminte preoţeşti şi strigau către cer – care făcuse legea pentru ce era depozitat – să păstreze neatinşi [banii] pentru cei care-i depuseseră. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 15)