Cartea profetului Ióna, 2
7. Am coborât până la temeliile munților; zăvoarele pământului [s-au închis] în urma mea pentru totdeauna. Dar ai ridicat viața mea din groapă, Doamne Dumnezeul meu.
7. Am coborât până la temeliile munților; zăvoarele pământului [s-au închis] în urma mea pentru totdeauna. Dar ai ridicat viața mea din groapă, Doamne Dumnezeul meu.
Iona 2 spune povestea modului în care Jonas, după ce a fost înghițit de un mare pește, solicită Dumnezeu pentru milă și este mântuit. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în acest capitol:
Psalmul 18:6: "În angoasa mea, îl invocsc pe Domnul, am strigat după ajutor Dumnezeului meu. Din templul Său mi -a auzit vocea; strigătul meu a venit la prezența Lui, până la urechile lui." La fel cum Jonas a strigat lui Dumnezeu în angoasa lui, psalmistul invocă și un ajutor divin în suferința sa.
Psalmul 69:1-2: "Salvează-mă, Doamne, căci apele mi-au venit la gât. Mă scufund într-un noroi adânc și nu există nicăieri să-mi fermei picioarele; am intrat în ape adânci, iar curentul mă trage . Acest psalm este un exemplu de solicitare de ajutor în mijlocul unei situații dificile, la fel ca rugăciunea lui Jonas în timp ce se afla în pește.
Psalmul 116:1-2: "Îl iubesc pe Domnul, pentru că El îmi aude vocea și cererile mele. Pentru că își apleacă urechile spre mine, îi voi invoca numele atât timp cât trăiești." Acest psalm este o expresie de recunoștință față de Dumnezeu pentru a asculta și a răspunde la rugăciuni, o temă care este centrală pentru Iona 2.
Isaia 38:10-13: "Am spus, în mijlocul vieții mele, trebuie să merg la ușa morții. Privat din restul anilor, sunt condamnat să trăiesc în lumea morților. Am spus : Nu -l voi mai vedea pe Domnul Dumnezeu în lumea celor vii, nu voi vedea niciodată o ființă umană în țara celor vii. " Profetul Isaia, ca Iona, l -a strigat pe Dumnezeu într -un moment de mare suferință, cerându -i să -l salveze de la moarte.
2 Corinteni 1:8-10: "Frați, nu vrem să ignorăm necazurile pe care le-am avut în provincia Asiei, căci am fost zdrobiți deasupra puterii noastre, până la punctul de a pierde speranța de a ieși cu viața. Ne simțim sentința noastră înșine. Moartea, pentru ca noi să învățăm să nu avem încredere în noi înșine, ci în Dumnezeu, care se ridică morții. El ne -a salvat de o moarte atât de groaznică și ne va salva din nou. Avem speranța noastră că va continua Pentru a ne elibera, „Pavel, ca Jonas, a experimentat o situație de disperare și a recurs la Dumnezeu în căutarea ajutorului și mântuirii.
“A divina bondade não só não rejeita as almas arrependidas, como também vai em busca das almas teimosas”. São Padre Pio de Pietrelcina
