Sabedoria, 17

1. Em verdade, grandes e impenetráveis são vossos juízos, Senhor; por isso, as almas grosseiras caíram no erro.

1. Mari şi inexplicabile sunt judecăţile tale, de aceea, sufletele needucate s-au înşelat.

2. Por terem acreditado que podiam oprimir a santa nação, os ímpios, prisioneiros das trevas e encarcerados por uma longa noite, jaziam encerrados nas suas casas, tentando escapar à vossa incessante vigilância.*

2. Dar cei nelegiuiţi, gândindu-se să oprime poporul sfânt, ei, care erau legaţi în întuneric şi prizonieri ai nopţii îndelungate, încuiaţi sub acoperişuri, zăceau fugari de providenţa veşnică.

3. Depois de terem imaginado que, com seus secretos pecados, ficariam escondidos sob o sombrio véu do esquecimento, eles se viram dispersados, como presa de um terrível espanto, e amedrontados por alucinações.*

3. Considerându-se ascunşi cu păcatele tăinuite dedesubtul vălului uitării, au fost împrăştiaţi temându-se teribil şi au fost tulburaţi de năluci.

4. Mesmo o canto mais afastado em que se abrigavam não os punha ao abrigo do terror: ruídos aterradores ressoavam em torno deles, e taciturnos espectros de lúgubre aspecto lhes apareciam.

4. Nici locul care-i ascundea nu-i păzea fără teamă, ci răsunau ecouri care-i tulburau şi se arătau fantasme mute cu chipuri întunecate.

5. Nenhuma chama, por intensa que fosse, chegava a iluminar. E a luz brilhante dos astros era impotente para alumiar esta noite sombria.

5. Şi nicio putere a focului să strălucească, nici flama strălucitoare a aştrilor nu reuşea să lumineze acea noapte îngrozitoare.

6. Mas aparecia-lhes de súbito nada mais que uma chama aterradora, e, tomados de terror por esta visão fugitiva, julgavam essas aparições mais terríveis ainda.

6. Se arăta numai printre ei un foc spontan, plin de teamă; iar ei, îngroziţi de acea viziune pe care o vedeau, considerau mai rele ceea ce priveau.

7. A arte dos mágicos se mostrou ilusória, e esta sabedoria, a que eles pretendiam, evidenciou-se vergonhosamente como falsidade.*

7. Artificiile tehnicii magiei zăceau [neputincioase], iar dovada pretenţiei la pricepere era de dispreţ.

8. Aqueles que se jactavam de banir das almas doentes o terror e a perturbação, eram eles mesmos atormentados por um ridículo temor.

8. Cei care promiteau să îndepărteze teama şi tulburarea sufletului bolnav, aceştia erau bolnavi de o teamă ridicolă.

9. Mesmo quando nada de mais grave os aterrorizava, a passagem dos animais e o silvo das serpentes punham-nos fora de si, e eles morriam de medo. Recusavam até mesmo contemplar essa atmosfera à qual nada podia escapar;

9. Chiar dacă nimic tulburător nu-i înfricoşa, îngroziţi de trecerea fiarelor şi de şuieratul reptilelor, piereau tremurând şi nu mai voiau să privească aerul de care nu se poate scăpa nicăieri.

10. porque a maldade, condenada por seu próprio testemunho, é medrosa, e, sob o peso da consciência, supõe sempre o pior,

10. Nelegiuirea laşă este condamnată de propria mărturie, dar apăsată de conştiinţă, le ia mereu pe cele mai grele.

11. pois o temor não é outra coisa que a privação dos socorros trazidos pela reflexão,*

11. Căci teama nu este altceva decât abandonarea ajutoarelor gândirii.

12. porque, quanto menor for em sua alma a esperança de auxílio, tanto mais penosa é a ignorância daquilo de que se tem medo.

12. Cu cât este mai mică aşteptarea în interior, cu atât mai mare este considerată necunoaşterea cauzei care aduce chin.

13. Eles, durante essa noite de impotência, saída dos recantos do Hades impotente, dormiam num mesmo sono,

13. Dar ei, în noaptea cu adevărat neputincioasă, ieşită din ascunzişurile de nepătruns ale locuinţei morţilor, erau adormiţi de acelaşi somn,

14. agitados, de um lado, pelo terror dos espectros, e paralisados, de outro, pelo desfalecimento da alma; pois era um pavor repentino e inesperado o que se abatera sobre eles.

14. când erau mânaţi de minunile fantasmelor, când erau paralizaţi de abaterea sufletului, căci erau copleşiţi de o teamă neprevăzută şi neaşteptată.

15. E todo aquele que caía sem força ficava como que preso e encerrado num cárcere sem ferros.*

15. Tot aşa, oricine, căzând totodată acolo unde era, fiind închis, era păzit într-o temniţă fără încuietoare.

16. Fosse ele camponês ou pastor, ou o operário que se afadiga sozinho no seu trabalho, uma vez surpreendido, tinha de suportar a inevitável necessidade, porque todos estavam ligados por uma mesma cadeia de trevas.

16. Sau dacă cineva era un agricultor sau păstor sau vreun muncitor care trudeşte în pustiu, luaţi prin surprindere, toţi rămâneau legaţi cu acelaşi lanţ al întunericului.

17. O silvo do vento, o canto harmonioso dos passarinhos nos ramos espessos, o murmúrio da água correndo precipitadamente, o estrondo das rochas que se despenhavam,

17. Sau dacă era şuieratul vântului sau ecoul plăcut al păsărilor printre ramurile abundente, sau ritmul apei care curgea cu putere, sau zgomotul pătrunzător al pietrelor care se prăvăleau,

18. a carreira invisível dos animais que saltavam, os urros dos animais selvagens, o eco que repercutia nas cavidades dos montes: tudo os paralisava de terror.

18. sau trecerea neobservată a animalelor săltăreţe, sau sunetul fiarelor care răgeau şi mai pătrunzător, sau ecoul care se răsfrângea din adâncul munţilor, îi paralizau înspăimântându-i.

19. Enquanto o mundo inteiro era alumiado de uma brilhante luz, e sem obstáculo se entregava às suas ocupações,

19. Căci universul întreg era luminat de o lumină strălucitoare şi se ocupa cu lucrări fără îngrijorare.

20. somente sobre eles se estendia uma pesada noite, imagem das trevas que mais tarde os deviam acolher; e eram para si mesmos um peso mais insuportável que esta escuridão.*

20. Dar numai asupra lor se întindea o noapte grea, imagine a întunericului care avea să-i învăluie, iar ei erau pentru ei înşişi şi mai greoi decât întunericul.