II Coríntios, 10

1. Eu, Paulo, vos exorto pela mansidão e bondade de Cristo, eu que me mostro humilde quando estou entre vós, mas, quando longe, sou ousado convosco.*

1. Eu însumi, Paul, vă rog pentru blândeţea şi îngăduinţa lui Cristos – eu care sunt atât de umilit când sunt de faţă între voi, dar plin de îndrăzneală când sunt departe –

2. Peço-vos que, quando eu estiver presente, não me veja obrigado a usar de minha autoridade de que pretendo realmente usar com certas pessoas que imaginam que nós procedemos com intenções humanas.*

2. vă rog să nu mă obligaţi ca, atunci când voi fi de faţă, să trebuiască să-mi arăt îndrăzneala pe care cred că trebuie să o întrebuinţez faţă de unii care susţin că noi umblăm după trup.

3. Porque, ainda que vivamos na carne, não militamos segundo a carne.

3. De fapt, deşi umblăm în trup, noi nu luptăm după trup,

4. Não são carnais as armas com que lutamos. São poderosas, em Deus, capazes de arrasar fortificações.

4. căci armele luptei noastre nu sunt trupeşti, ci sunt puternice înaintea lui Dumnezeu pentru a distruge fortăreţele. Noi distrugem născocirile [minţii]

5. Nós aniquilamos todo raciocínio e todo orgulho que se levanta contra o conhecimento de Deus, e cativamos todo pensamento e o reduzimos à obediência a Cristo.

5. şi orice îngâmfare care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu şi cucerim orice minte ca să asculte de Cristos,

6. Estamos prontos também para castigar todos os desobedientes, assim que for perfeita a vossa obediência.

6. ba chiar suntem gata să pedepsim orice neascultare atunci când ascultarea voastră se va desăvârşi.

7. Julgais as coisas pela aparência!... Quem se gloria de pertencer a Cristo considere que, como ele é de Cristo, assim também nós o somos.

7. Priviţi lucrurile în faţă! Dacă cineva are convingerea că este al lui Cristos, să considere iarăşi aceasta: aşa cum el este al lui Cristos, tot aşa suntem şi noi.

8. Ainda que eu me orgulhasse um pouco em demasia da autoridade que o Senhor nos deu, para vossa edificação e não para vossa ruína, não teria de que envergonhar-me.

8. Şi chiar dacă m-aş mândri ceva mai mult cu autoritatea pe care ne-a dat-o Domnul spre edificarea şi nu spre distrugerea voastră, nu mă voi ruşina.

9. Não quero, porém, dar a impressão de querer aterrar-vos com minhas cartas.

9. Nu aş vrea să se pară că aş vrea să vă înspăimânt cu scrisorile mele,

10. “Suas cartas” – dizem – “são imperativas e fortes, mas, quando está presente, a sua pessoa é fraca e a palavra desprezível.”

10. căci ei spun: „Scrisorile lui sunt grele şi tari, dar când el este prezent, trupul său este slab, iar cuvântul lui este dispreţuit”.

11. Quem assim pensa, fique sabendo que quais somos por escrito nas cartas, quando estamos ausentes, tais seremos também de fato, quando estivermos presentes.

11. Cel care consideră astfel [să-şi dea seama] că aşa cum suntem în cuvintele din scrisori când nu suntem de faţă, tot aşa vom fi în faptă când vom fi de faţă!

12. Em verdade, não ousamos equiparar-nos nem comparar-nos com alguns que se preconizam a si próprios. Medindo-se eles con­forme a sua própria medida e comparando-se consigo mesmos, dão provas de pouco bom senso.

12. Noi nu îndrăznim să ne judecăm egali sau să ne comparăm pe noi înşine cu unii care se recomandă singuri, căci, pentru că se măsoară cu ei înşişi şi se compară cu ei înşişi, nu au minte.

13. Nós outros não nos gloriaremos além da medida, mas permanecere­mos dentro do campo de ação que Deus nos determinou, levando-nos até vós.

13. Noi, însă, nu ne mândrim peste măsură, ci după măsura regulii pe care ne-a dat-o Dumnezeu ca măsură, ca să putem ajunge până la voi.

14. Não passamos além dos limites. Estaríamos passando, caso não houvéssemos chegado até vós. Ora, realmente temos chegado até vós, pregando o Evangelho de Cristo.

14. Căci nu ne întindem peste măsură, ca şi cum n-am fi ajuns până la voi, căci am ajuns la voi cu evanghelia lui Cristos.

15. Não nos ufanamos além da medida, cobrindo-nos de traba­lhos alheios. Esperamos que, com o progresso de vossa fé, nossa obra cresça entre vós dentro do quadro de ação que nos foi determinado.

15. Noi nu ne lăudăm peste măsură cu truda altora, dar avem speranţa că, tot crescând în credinţa noastră, vom creşte din ce în ce mai mult după măsura noastră,

16. Assim esperamos levar o Evangelho aos países que ficam além de vós, sem nos gloriarmos das obras realizadas por outros dentro do domínio reservado a eles.

16. ca să vestim evanghelia şi [în ţinuturile de] dincolo de voi, nu în ţinutul altuia şi să ne lăudăm cu lucrurile gata pregătite.

17. Ora, quem se gloria, glorie-se no Senhor.

17. Însă „cine se laudă, în Domnul să se laude!”,

18. Pois merece a aprovação não aquele que se recomenda a si mesmo, mas aquele que o Senhor recomenda.

18. căci nu cel care se laudă pe sine este vrednic de cinste, ci acela pe care Domnul îl laudă.