Daniel, 9

1. No primeiro ano do reinado de Dario, filho de Assuero, da estirpe dos medos, que havia sido elevado ao trono do império dos caldeus,

1. În primul an al lui Dárius, fiul lui Artaxérxe din descendenţa mezilor, care a domnit peste regatul caldéilor,

2. no primeiro ano do reinado, eu, Daniel, lendo as Escrituras, tive minha atenção despertada para o fato de que o número de anos a passar-se, segundo a palavra do Senhor ao profeta Jeremias, sobre a desolação de Jerusalém, seria de setenta anos.*

2. în anul întâi al domniei lui, eu, Daniél, voiam să pricep din cărţi numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către Ieremía, profetul, pentru împlinirea devastării Ierusalímului: şaptezeci de ani.

3. Volvi-me para o Senhor Deus, a fim de dirigir-lhe uma oração de súplica, jejuando e me impondo o cilício e a cinza.

3. Mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu ca să-l caut în rugăciune şi cereri cu post, sac şi cenuşă.

4. Supliquei ao Senhor, meu Deus, e fiz-lhe minha confissão nestes termos: “Ah! Senhor, Deus grande e temível, que sois fiel à aliança e que conservais vossa misericórdia àqueles que vos amam e guardam vossos mandamentos:

4. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu, am făcut mărturisire şi i-am zis: «Te rog, Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşător, tu care păstrezi alianţa şi bunătatea faţă de cei care te iubesc şi păzesc poruncile tale!

5. nós pecamos, prevaricamos, cometemos maldade, fomos recalcitrantes, desviamo-nos de vossos mandamentos e de vossas leis.

5. Noi am păcătuit, am săvârşit nelegiuire, ne-am răzvrătit, ne-am revoltat şi ne-am îndepărtat de la poruncile tale şi de la judecăţile tale.

6. Não escutamos vossos servos, os profetas, que falaram em vosso nome a nossos reis, a nossos chefes, a nossos antepassados e a todo o povo da terra.

6. Nu i-am ascultat pe slujitorii tăi, profeţii, care au vorbit în numele tău către regii noştri, către căpeteniile noastre, către părinţii noştri şi către tot poporul ţării.

7. A vós, Senhor, a justiça, e para nós a vergonha, como hoje acontece ao povo de Judá e de Jerusalém, a todo o Israel, àqueles que estão perto e àqueles que estão longe, em todos os países aonde os haveis dispersado por causa das iniquidades que cometeram contra vós.

7. A ta, Doamne, este dreptatea, iar a noastră este ruşinea feţelor, cum este astăzi pentru oamenii din Iúda şi pentru locuitorii Ierusalímului, pentru întregul Israél, cei de aproape şi cei de departe, în toate ţările unde i-ai alungat din cauza infidelităţii lor pe care au săvârşit-o împotriva ta.

8. Sim, Senhor, para nós a vergonha, para nosso rei, nossos chefes e nossos antepassados, porque pecamos contra vós.

8. Doamne, a noastră este ruşinea feţelor, a regilor noştri, a căpeteniilor noastre şi a părinţilor noştri, pentru că am păcătuit împotriva ta.

9. Ao Senhor, nosso Deus, as misericórdias e o perdão, porque nós nos rebelamos contra ele.

9. Dar la Domnul Dumnezeul nostru este îndurare şi iertare, căci împotriva lui ne-am revoltat.

10. Recusamos ouvir a voz do Senhor, nosso Deus; não seguimos as leis que ele nos oferecia pela boca de seus servos, os profetas.

10. Nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblăm în legile sale pe care le-a pus înaintea noastră prin slujitorii săi, profeţii.

11. Todo o Israel transgrediu vossa Lei e se desviou, a fim de não obedecer à vossa voz. Por isso, a maldição e a imprecação que figuram na Lei de Moisés, o servo de Deus, caíram sobre nós, porque pecamos contra ele.

11. Întregul Israél a încălcat legea ta şi s-a îndepărtat, ca să nu asculte glasul tău, dar tu ai pus asupra noastră blestemul şi jurământul care este scris în Legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva ta.

12. Pôs em execução as ameaças proferidas contra nós e contra nossos governantes: descarregou sobre nós tais calamidades, como jamais sob o céu aconteceu, coisa seme­lhante àquela que fulminou Jerusalém.

12. El a făcut să se împlinească cuvintele pe care le-a spus împotriva noastră şi împotriva judecătorilor noştri, care ne-au judecat, aducând asupra noastră răul cel mare, care nu a fost făcut sub toate cerurile aşa cum a fost făcut în Ierusalím.

13. Foi de acordo com a Lei de Moisés que nos sucederam essas desgraças. E nós nunca procuramos abrandar o Senhor, nosso Deus, renunciando às nossas iniquidades e dando atenção à vossa verdade.

13. După cum este scris în Legea lui Moise, tot răul acesta a venit asupra noastră şi nu am îmbunat faţa Domnului Dumnezeului nostru întorcându-ne de la nelegiuirile noastre ca să înţelegem adevărul tău.

14. O Senhor não se descuidou do castigo, e o descarregou sobre nós, porque o Senhor, nosso Deus, é justo em tudo o que faz. Mas nós não escutamos a sua voz.

14. Domnul a vegheat asupra răului şi l-a adus asupra noastră, căci drept este Domnul Dumnezeul nostru în toate lucrările sale pe care le-a făcut, deşi noi nu am ascultat de glasul lui.

15. Mas agora, Senhor, nosso Deus, que tirastes vosso povo do Egito por um desígnio de vosso poder, e do qual vós fizestes uma glória que perdura ainda hoje, nós pecamos, nós prevaricamos.

15. Acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care l-ai scos pe poporul tău din ţara Egiptului cu mână tare şi ţi-ai făcut un nume, cum este astăzi: noi am păcătuit, noi ne-am răzvrătit.

16. Se­nhor, dignai-vos, pela vossa misericórdia, afastar de vossa cidade santa, Jerusalém, vossa cólera e vossa exasperação, porque é devido às nossas iniquidades e aos pecados de nossos antepassados que Jerusalém e vosso povo são alvo dos insultos de todos os nossos vizinhos.

16. Doamne, după toată dreptatea ta, întoarce-ţi, te rugăm, faţa şi mânia ta de la cetatea ta, Ierusalímul, de la muntele tău cel sfânt, căci din cauza păcatelor noastre şi a nelegiuirilor părinţilor noştri Ierusalímul şi poporul tău au ajuns de ocară pentru toţi cei care ne înconjoară!

17. Ouvi, pois, Senhor, a prece suplicante de vosso servo. Por amor a vós mesmo, Se­nhor, fazei irradiar vossa face sobre vosso santuário deserto.

17. Acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea slujitorului tău şi cererile lui şi luminează-ţi faţa asupra sanctuarului tău cel devastat, de dragul tău, Doamne!

18. Ó meu Deus, ficai atento para ouvir-nos; abri os olhos para ver nossa ruína e a cidade que ostenta um nome vindo de vós. Não é em nome dos nossos atos de justiça que depositamos a vossos pés nossas súplicas, mas em nome de vossa grande misericórdia.

18. Pleacă-ţi urechea, Dumnezeul nostru, şi ascultă! Deschide-ţi ochii şi vezi ruinele noastre şi cetatea asupra căreia este invocat numele tău! Căci nu pentru dreptatea noastră sunt aduse cererile noastre înaintea ta, ci pentru îndurarea ta cea mare.

19. Senhor, escutai! Senhor, perdoai! Senhor, ficai atento! Agi! Por vosso próprio amor, ó meu Deus, não demoreis, pois vosso nome foi dado à vossa cidade e a vosso povo!”

19. Doamne, ascultă! Doamne, iartă! Doamne, ia aminte: fă şi nu întârzia, de dragul tău, Dumnezeule! Pentru că numele tău este invocat asupra cetăţii tale şi asupra poporului tău».

20. Eu falava ainda, pedindo, confessando meu pecado e o de meu povo de Israel, depositando aos pés do Senhor, meu Deus, minha súplica pelo seu monte santo;

20. Pe când eu încă mai vorbeam şi mă rugam, mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu, Israél, aduceam cererea mea înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu,

21. não havia terminado essa prece, quando se aproximou de mim, em um relance era a hora da oblação da noite, Gabriel, o ser que eu havia visto antes em visão.

21. când eu încă mai vorbeam în rugăciune, omul Gabriél pe care-l văzusem în viziunea de la început a zburat şi m-a atins cu aripa cam la timpul ofrandei de seară.

22. Deu-me, para meu conhecimento, as seguintes explicações: “Daniel, vim aqui agora para te informar

22. El m-a făcut să înţeleg, a vorbit cu mine şi mi-a zis: «Daniél, am ieşit acum ca să te fac să pricepi înţelesul.

23. Apenas havias iniciado a tua oração e uma palavra foi pronunciada; eu venho desvendá-la a ti, porque és um homem de predileção. Presta pois atenção a este oráculo e compreende bem a sua revelação:*

23. La începutul rugăciunii tale a ieşit un cuvânt, iar eu am venit să-ţi fac cunoscut, căci tu eşti preaiubit: înţelege cuvântul şi pricepe arătarea!

24. Setenta semanas foram fixadas a teu povo e à tua cidade santa para dar fim à prevaricação, selar os pecados e expiar a iniquidade, para instaurar uma justiça eterna, encerrar a visão e a profecia e ungir o Santo dos Santos.*

24. Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte până la încetarea răzvrătirii şi până la sfârşitul păcatului, până la ispăşirea nelegiuirii şi până la venirea dreptăţii veşnice, ca să fie sigilată viziunea şi profetul să-l ungă pe sfântul sfinţilor.

25. Sabe, pois, e compreende isto: desde a declaração do decreto sobre a restauração de Jerusalém até um chefe ungido, haverá sete semanas; depois, durante sessenta e duas semanas, ressurgirá, será reconstruída com praças e muralhas. Nos tempos de aflição,*

25. Să ştii şi să înţelegi că, de la ieşirea cuvântului referitor la întoarcerea şi la reconstruirea Ierusalímului până la conducătorul cel uns, sunt şapte săptămâni, iar timp de şaizeci şi două de săptămâni vor fi reconstruite piaţa şi şanţul în timpuri de oprimare.

26. depois dessas sessenta e duas semanas, um ungido será suprimido, e ninguém será a favor dele. A cidade e o santuário serão destruídos pelo povo de um chefe que virá. Seu fim chegará com uma invasão, e até o fim haverá guerra e devastação decretada.*

26. După cele şaizeci şi două de săptămâni va fi nimicit unsul şi nu va mai fi. Cetatea şi sanctuarul vor fi nimicite de poporul principelui care vine şi sfârşitul lui va fi în potop. Iar până la sfârşit va fi un război al devastărilor hotărâte.

27. Concluirá com muitos uma sólida aliança por uma semana e no meio da semana fará cessar o sacrifício e a oblação; sobre a asa das abominações virá o devastador, até que a ruína decretada caia sobre o devastado”.*

27. Va întări o alianţă cu mulţi timp de o săptămână. La jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi ofranda, iar pe aripa [templului] va fi urâciunea pustiirii până ce se va termina. Și ceea ce este hotărât va fi pus împotriva devastatorului»”.