Daniel, 2

1. No segundo ano de seu reinado, Nabucodonosor teve sonhos que lhe perturbaram a tal ponto o espírito, que perdeu o sono.*

1. În al doilea an al domniei lui Nabucodonosór, a avut Nabucodonosór vise. I s-a tulburat duhul şi somnul l-a părăsit.

2. Mandou chamar os escribas, os mágicos, os feiticeiros e os caldeus para lhe fazerem a interpretação. Estes vieram apresentar-se diante do rei.

2. Regele a spus să-i cheme pe magi, pe astrologi, pe vrăjitori şi pe caldéi ca să-i facă cunoscute regelui visele sale. Ei au venit şi au stat înaintea regelui.

3. “Tive um sonho”– disse-lhes – “e meu espírito se consome à procura do significado.”

3. Regele a zis: „Am avut un vis şi îmi este tulburat duhul până când voi cunoaşte visul”.

4. Os caldeus responderam ao rei: “Senhor, longa vida ao rei! Narra teu sonho para que teus servos deem a interpretação”.*

4. Caldéii i-au vorbit regelui în aramaică: „Rege, în veci să trăieşti! Spune-le slujitorilor tăi visul şi noi îţi vom face cunoscută interpretarea!”.

5. O rei disse aos caldeus: “Para mim é coisa decidida: se não me explicardes o conteúdo do sonho bem como sua significação, sereis estraçalhados e vossas casas reduzidas a um montão de imundícies.

5. Regele le-a răspuns şi le-a zis caldéilor: „Decizia mea este hotărâtă: dacă nu îmi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi şi casele voastre vor fi făcute o grămadă de [ruine].

6. Mas se me revelardes tanto o conteúdo quanto a significação do sonho, recebereis de mim donativos, presentes e grandes testemunhos de honra. Portanto, dizei-me meu sonho e o que ele significa”.

6. Dar dacă îmi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi primi de la mine daruri, răsplată şi cinste mare. De aceea, faceţi-mi cunoscut visul şi interpretarea lui!”.

7. De novo responderam: “Que o rei narre o sonho a seus servos e nós faremos a interpretação”.

7. Ei au răspuns a doua oară şi au zis: „Să spună regele visul slujitorilor săi şi noi vom face cunoscută interpretarea!”.

8. “Sei agora perfeitamente” – continuou o rei – “que procurais ganhar tempo, porque sabeis que estou bem decidido

8. Regele a răspuns şi a zis: „Într-adevăr, ştiu că vreţi să câştigaţi timp, deoarece vedeţi că decizia mea este hotărâtă.

9. a aplicar-vos a dita sentença, se não me revelardes o conteúdo de meu sonho. Estais combinados a mentir-me e a enganar-me, esperando que as circuns­tâncias mudem. Vamos, dizei-me o que sonhei e eu saberei se sois capazes de dar a interpretação.”

9. Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi, pentru că v-aţi pus de acord să spuneţi înaintea mea cuvinte mincinoase şi false până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul şi voi cunoaşte că puteţi să-mi faceţi cunoscută interpretarea!”.

10. Os caldeus deram ao rei esta resposta: “Não há homem algum sobre a terra que possa fazer o que exige o rei. E, de fato, jamais rei algum, por maior e mais poderoso que tenha sido, pediu tamanha coisa a um escriba, mágico ou caldeu.

10. Caldéii i-au răspuns regelui şi au zis: „Nu este nimeni pe pământ care să poată face cunoscut cuvântul regelui, pentru că niciun rege, oricât de mare şi puternic ar fi, nu cere un astfel de lucru niciunui ghicitor, astrolog sau caldeu.

11. A questão proposta pelo rei é difícil e ninguém poderia dar a solução ao rei, a não ser os deuses que estão excluídos do trato com os seres carnais”.

11. Lucrul pe care îl cere regele este greu şi nu este altcineva care să-l facă cunoscut regelui decât Dumnezeul a cărui locuinţă nu este printre muritori”.

12. Com isso, o rei encolerizou-se e, na sua fúria, deu ordem para matarem todos os sábios da Babilônia.

12. Din cauza aceasta, regele s-a mâniat şi s-a înfuriat foarte mult şi a spus să fie nimiciţi toţi înţelepţii din Babilón.

13. A sentença foi publicada e o massacre dos sábios começou. Procuravam Daniel e seus companheiros para matá-los,

13. Când a ieşit decretul ca să fie ucişi înţelepţii, i-au căutat pe Daniél şi pe tovarăşii lui ca să-i ucidă.

14. quando este dirigiu a Arioc, chefe da guarda do rei, que havia saído para exe­cutar todos os sábios babilônios, palavras cheias de prudência e sabedoria:

14. Atunci, Daniél s-a adresat cu înţelepciune şi chibzuinţă lui Arióc, căpetenia gărzilor regelui care ieşise să-i ucidă pe înţelepţii Babilónului.

15. “Por que” – perguntou-lhe – “uma sentença tão severa da parte do rei?’’. Arioc expôs-lhe o assunto,

15. I-a răspuns şi i-a zis lui Arióc, împuternicitul regelui: „De ce este atât de sever decretul regelui?”. Atunci, Arióc i-a făcut cunoscută lui Daniél hotărârea.

16. e logo Daniel se decidiu ir ao rei, para pedir-lhe a concessão de uma prorrogação: daria então ao rei a interpretação pedida.

16. Daniél s-a dus la rege şi i-a cerut să-i dea timp şi el îi va fi făcut cunoscută regelui interpretarea.

17. Logo que voltou do rei, Daniel pôs a par do assunto seus companheiros Hananias, Misael e Azarias.

17. Atunci, Daniél a mers acasă şi le-a făcut cunoscută lui Ananía, Mişaél şi Azaría, tovarăşii săi, hotărârea

18. Pediu-lhes para implorarem a misericórdia do Deus dos céus a respeito desse enigma, a fim de que não matassem Daniel e seus compa­nheiros com o resto da Babilônia.*

18. ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerului cu privire la taina aceasta, pentru ca să nu fie nimiciţi Daniél şi tovarăşii lui împreună cu restul înţelepţilor din Babilón.

19. O mistério foi então revelado a Daniel em uma visão noturna. Pelo que, bendizendo o Deus dos céus,

19. După aceea, i-a fost descoperită lui Daniél taina într-o viziune de noapte. Și Daniél l-a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.

20. Daniel expressou-se como segue: “Bendito seja o nome de Deus de eternidade em eternidade, porque a ele pertencem a sabedoria e o poder!

20. Daniél a vorbit şi a spus: „Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu din veci şi până-n veci, pentru că ale lui sunt înţelepciunea şi puterea!

21. É ele quem faz mudar os tempos e as circunstâncias; é ele quem depõe os reis e os enaltece; é ele quem dá sabedoria aos sábios e talento aos inteligentes.

21. El schimbă vremurile şi timpurile; el îi dă jos pe regi şi tot el stabileşte regii; el dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoaştere celor care cunosc priceperea.

22. É ele quem revela os profundos e secretos mistérios, quem conhece o que está mergulhado nas trevas, junto ao qual habita a luz.

22. El descoperă cele adânci şi ascunse; el cunoaşte ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu el.

23. Ó Deus de meus pais, eu vos exalto e vos louvo, porque vós me destes a prudência e a força, e porque vós nos manifestastes o que vos pedimos, revelando-nos o sonho do rei”.

23. Ție, Dumnezeul părinţilor mei, îţi mulţumesc şi îţi aduc laudă, căci mi-ai dat înţelepciune şi putere. Acum, fă-mi cunoscut ceea ce noi am cerut de la tine, pentru că tu poţi să ne faci cunoscută cerinţa regelui!”.

24. Depois disso, Daniel foi procurar Arioc, a quem o rei tinha incumbido do massacre dos sábios da Babilônia. E falou-lhe assim: “Não mandes matar os sábios da Babilônia. Introduze-me à presença do rei para que eu lhe dê a explicação”.

24. După aceasta, Daniél s-a dus la Arióc, pe care regele îl stabilise ca să-i nimicească pe înţelepţii din Babilón; a mers şi i-a zis aşa: „Nu-i omorî pe înţelepţii din Babilón, ci du-mă înaintea regelui şi eu îi voi face cunoscută regelui interpretarea!”.

25. Arioc apressou-se em conduzir Daniel junto ao rei, dizendo-lhe: “Achei, entre os deportados da Judeia, um homem que dará ao rei a explicação desejada”.

25. Apoi, Arióc l-a dus în grabă pe Daniél înaintea regelui şi i-a vorbit astfel: „Am găsit un bărbat iudeu. dintre cei captivi, care îi va face cunoscută regelui interpretarea”.

26. O rei dirigiu a palavra a Daniel que tinha o cognome de Baltazar: “És realmente capaz” disse-lhe “de desvendar-me o sonho que tive e fornecer-me a interpretação?”.

26. Regele i-a răspuns şi i-a zis lui Daniél, al cărui nume era Beltşaţár: „Eşti tu capabil să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut şi interpretarea lui?”.

27. “O mistério cuja revelação o rei pede” – respondeu Daniel ao rei – “nem os sábios, nem os mágicos, nem os feiticeiros, nem os astrólogos são capazes de revelar-lhos.

27. Daniél a răspuns şi i-a zis regelui: „Taina pe care regele o cere nu pot să i-o facă cunoscută regelui înţelepţii, astrologii, magii şi ghicitorii.

28. Mas no céu exis­te um Deus que desvenda os mistérios, o qual quis revelar ao rei Nabucodonosor o que deve suceder no decorrer dos tempos. Eis, portanto, teu sonho e as visões que se apresentaram a teu espírito quando estavas em teu leito.

28. Dar este un Dumnezeu în cer care revelează tainele şi poate să facă cunoscut regelui Nabucodonosór ce va fi la sfârşitul zilelor. Visul tău şi viziunile avute când erai cu capul pe patul tău sunt acestea:

29. Senhor, os pensamentos que vieram ao teu espírito, enquanto estavas em teu leito, são previsões do futuro: aquele que revela os mistérios mostrou-te o futuro.

29. ție, rege, când erai în patul tău, ţi s-au ridicat gândurile cu privire la ceea ce va fi după acestea. Revelatorul tainelor ţi-a făcut cunoscut ce va fi.

30. Quanto a mim, se esse mistério me foi desvendado, não é que haja mais sabedoria em mim do que nos outros homens, mas para eu dar ao rei a interpretação, a fim de que se faça luz nos pensamentos do teu coração.”

30. Cât despre mine, nu pentru înţelepciunea pe care aş avea-o mai mult decât toţi cei vii mi-a fost descoperită taina, ci pentru ca să fie făcută cunoscută regelui interpretarea şi ca să cunoşti gândurile inimii tale.

31. “Senhor: contemplavas, e eis que uma grande, uma enorme estátua erguia-se diante de ti; era de um magnífico esplendor, mas de aspecto aterrador.

31. Tu, rege, ai avut o viziune. Iată, un chip mare; chipul acesta era impunător; strălucirea lui era măreaţă. El stătea înaintea ta şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare.

32. Sua cabeça era de fino ouro, seu peito e braços de prata, seu ventre e quadris de bronze,

32. Acest chip avea capul din aur curat, pieptul şi braţele îi erau din argint, iar pântecele şi coapsele, din bronz,

33. suas pernas de ferro, seus pés metade de ferro e metade de barro.

33. gambele, din fier, picioarele erau o parte din fier, o parte din lut.

34. Contemplavas essa estátua quando uma pedra se descolou da montanha, sem intervenção de mão alguma, veio bater nos pés, que eram de ferro e barro, e os triturou.*

34. Tu priveai până când s-a desprins o piatră – nu prin mână de om – a lovit chipul la picioarele care erau din fier şi din lut şi le-a zdrobit.

35. Então o ferro, o barro, o bronze, a prata e o ouro foram com a mesma pancada reduzidos a migalhas, e, como a palha que voa da eira durante o verão, foram levados pelo vento sem deixar traço algum, enquanto que a pedra que havia batido na estátua tornou-se uma alta montanha, ocupando toda a região.

35. Atunci au fost zdrobite dintr-odată fierul, lutul, bronzul, argintul şi aurul şi au devenit ca pleava dintr-o arie pe timpul verii. Au fost purtate de vânt şi nu s-a mai găsit nicio urmă din ele. Iar piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare care a umplut tot pământul.

36. Eis o sonho. Agora vamos dar ao rei a interpretação.*

36. Acesta este visul şi interpretarea lui o vom spune înaintea regelui.

37. Senhor: tu que és o rei dos reis, a quem o Deus dos céus deu realeza, poder, força e glória;

37. Tu, rege, eşti regele regilor, căruia Dumnezeul cerurilor ţi-a dat domnia, puterea, tăria şi gloria.

38. a quem ele deu o domínio, onde quer que habitem, sobre os homens, os animais terrestres e os pássaros do céu, tu és a cabeça de ouro.

38. Oriunde locuiesc fiii oamenilor, animalele câmpului şi păsările cerului le-a pus în mâna ta şi tu stăpâneşti peste toate. Tu eşti capul care era din aur.

39. Depois de ti surgirá um outro reino menor que o teu, depois um terceiro reino, o de bronze, que dominará toda a terra.*

39. După tine, se va ridica o altă domnie, mai neînsemnată decât a ta; apoi, o a treia domnie, de bronz, care va stăpâni peste tot pământul.

40. Um quarto reino será forte como o ferro: do mesmo modo que o ferro esmaga e tritura tudo, da mesma maneira ele esmagará e pulverizará todos os outros.*

40. Apoi va fi o a patra domnie, tare ca fierul. Și pentru că fierul zdrobeşte şi fărâmiţează totul, ca fierul care distruge totul, aşa va zdrobi şi va fărâmiţa ea.

41. Os pés e os dedos, parte de terra argilosa de mo­delar, parte de ferro, indicam que esse reino será dividido: haverá nele algo da solidez do ferro, já que viste ferro misturado ao barro.

41. Aşa cum ai văzut picioarele şi degetele care erau o parte din lut de olar şi o parte din fier, [la fel] domnia va fi împărţită, dar va fi în ea [ceva] din tăria fierului. De aceea ai văzut fier amestecat cu lut moale.

42. Mas os dedos, metade de ferro e metade de barro, mostram que esse reino será ao mesmo tempo sólido e frágil.

42. Și după cum degetele picioarelor erau o parte din fier şi o parte din lut, tot aşa domnia va fi în parte tare şi în parte fragilă.

43. Se viste o ferro misturado ao barro, é que as duas partes se aliarão por casamentos, sem porém se fundirem inteiramente, tal como o ferro que não se amalgama com o barro.*

43. Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin sămânţă umană, dar nu se vor uni unul cu altul, aşa cum fierul nu se uneşte cu lutul.

44. No tempo desses reis, o Deus dos céus suscitará um reino que jamais será destruído e cuja soberania jamais passará a outro povo: destruirá e aniquilará todos os outros, enquanto que ele subsistirá eternamente.*

44. În zilele acestor regi, Dumnezeul cerurilor va face să se ridice o domnie care va fi veşnică şi care nu va fi distrusă. Domnia [aceasta] nu va trece la alt popor; ea va zdrobi şi va nimici toate acele domnii, dar ea se va ridica pentru totdeauna.

45. Foi o que pudeste ver na pedra deslocando-se da montanha sem a intervenção de mão alguma, e reduzindo a migalhas o ferro, o bronze, o barro, a prata e o ouro. Deus, que é grande, dá a conhecer ao rei a sucessão dos acontecimentos. O sonho é bem exato, e sua interpretação é digna de fé.”

45. De aceea, pentru că ai văzut că din munte s-a desprins o piatră – nu prin mână [de om] – care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul şi aurul, [să ştii că] Dumnezeul cel Mare a făcut cunoscut regelui ceea ce va fi după acestea. Visul este adevărat şi interpretarea este de încredere”.

46. Nesse instante, o rei Nabucodonosor atirou-se de rosto em terra, prostrado diante de Daniel; depois ordenou que lhe fossem oferecidos oblações e perfumes.

46. Atunci, regele Nabucodonosór a căzut cu faţa [la pământ] şi s-a prosternat înaintea lui Daniél. Și a spus să i se aducă ofrandă, tămâie şi libaţii.

47. Dirigindo-se a Daniel, disse o rei: “Vosso Deus é verdadeiramente o Deus dos deuses, o Senhor dos reis; é também o revelador dos mistérios, já que pudeste revelar este”.

47. Apoi, regele a răspuns şi i-a zis lui Daniél: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi stăpânul regilor, cel care dezvăluie tainele, pentru că ai putut să dezvălui taina aceasta”.

48. O rei elevou Daniel em dignidade, deu-lhe numerosos e ricos presentes; constituiu-o governador de toda a província da Babilônia e o tornou chefe supremo de todos os sábios da Babilônia.

48. Apoi, regele l-a făcut mare pe Daniél, i-a dat daruri multe şi mari; l-a pus să stăpânească peste toată provincia Babilónului şi mare căpetenie peste toţi înţelepţii din Babilón.

49. Daniel pediu ao rei e confiou a Sidrac, Misac e Abdênago a administração da província da Babilônia. E Daniel perma­neceu na corte real.*

49. Daniél i-a cerut regelui şi el i-a stabilit peste treburile din provincia Babilónului pe Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo. Iar Daniél a rămas în locuinţa regelui.