Evanghelia după sf. Marcu, 12
6. Mai avea încă unul, pe fiul său iubit; în cele din urmă, l-a trimis pe acesta la ei, zicându-şi: «De fiul meu se vor ruşina».
6. Mai avea încă unul, pe fiul său iubit; în cele din urmă, l-a trimis pe acesta la ei, zicându-şi: «De fiul meu se vor ruşina».
În Sf. Marcu 12, Isus continuă să învețe oamenii și să se confrunte cu liderii religioși. El spune Pilda chiriașilor răi, unde liderii religioși sunt înfățișați ca chiriași răi care ucid proprietarul trimis. Isus este pus la îndoială de farisei și de herodieni dacă este corect să plătească impozite lui Cezar. El răspunde „Atunci, la Cezar, ceea ce este de la Cezar și Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”. Un scrib îl întreabă pe Isus despre care este cea mai mare poruncă, iar Isus răspunde „îl vei iubi pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată înțelegerea ta și cu toate forțele Tale”. Isus observă, de asemenea, oferta bogațiilor și a bietului văduvă, care a dat tot ce trebuia să trăiască.
Deuteronom 6:5 - „Îl iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta”. Acest verset se referă la răspunsul lui Isus la scribul care a întrebat care este cea mai mare poruncă.
Psalmul 118:22 - „Piatra pe care constructorii au respins -o a devenit piatra de temelie”. Isus citează acest verset în a vorbi despre pilda chiriașilor răi, unde liderii religioși îl resping pe Isus, care devine piatra de temelie.
Isaia 5:1-2 - "Vreau să cânt melodiei mele iubitei mele despre podgoria lui: iubitul meu avea o podgorie într -un deal fertil. Vides excelent; și construit în mijlocul unui turn." Pilda chiriașilor răi este o aluzie la acest pasaj din Cartea lui Isaia, care descrie modul în care Dumnezeu a avut grijă de podgoria sa, dar oamenii care au cultivat -o erau infideli.
2 Corinteni 9:7 - „Fiecare contribuie în funcție de inimă, nu cu tristețe sau necesitate; căci Dumnezeu îi iubește pe cei care dau cu bucurie”. Acest verset poate fi legat de oferta bietului văduvă, care a dat tot ce trebuia să trăiască, dar cu o inimă veselă și generoasă.
Romani 13:1 - „Fiecare suflet este supus autorităților superioare; căci nu există nicio autoritate care să nu vină de la Dumnezeu; iar autoritățile care există au fost ordonate de Dumnezeu”. Acest verset poate fi legat de răspunsul lui Isus la farisei și herodieni atunci când întreabă dacă este corect să plătească impozite pe Cezar. Isus răspunde că trebuie să -i dăm lui Cezar ceea ce este Cezar și Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu, recunoscând autoritatea lui Cezar ca o instituție stabilită de Dumnezeu.
“Que Jesus reine sempre soberano no seu coração e o faça cada vez mais digno de seus divinos dons.” São Padre Pio de Pietrelcina
