1. Maestrului de cor. Psalm. Al lui Davíd.

2. Ascultă, Dumnezeule, glasul plângerii mele, păzeşte sufletul meu de teama duşmanului!

3. Fereşte-mă de adunarea celor răi, de mulţimea celor ce săvârşesc fărădelegea!

4. Ca sabia îşi ascut limbile lor, precum săgeata aruncă cuvinte amare,

5. pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel fără prihană, trag pe neaşteptate şi nu se tem.

6. Se încurajează în lucrarea lor cea rea, se pun de acord ca să întindă curse. Ei spun: „Cine va vedea?”.

7. Au uneltit nelegiuire, au împlinit cele uneltite: ca o prăpastie este omul şi inima lui e un abis.

8. Dumnezeu îi loveşte pe ei cu săgeţile sale: pe neaşteptate, ei au fost răniţi

9. şi [însăşi] limba lor îi va face să cadă; oricine, văzându-i, va clătina din cap.

10. Atunci, toţi vor fi cuprinşi de teamă, vor face cunoscute faptele Domnului şi vor înţelege lucrarea lui.

11. Cel drept se va bucura în Domnul şi va căuta refugiu în el şi vor fi lăudaţi toţi cei drepţi cu inima.





“Amar significa dar aos outros – especialmente a quem precisa e a quem sofre – o que de melhor temos em nós mesmos e de nós mesmos; e de dá-lo sorridentes e felizes, renunciando ao nosso egoísmo, à nossa alegria, ao nosso prazer e ao nosso orgulho”. São Padre Pio de Pietrelcina