I Reis, 3

1. Salomão aliou-se por casamento, ao faraó, rei do Egito, tomando sua filha por mulher. Levou-a para a Cidade de Davi, até que acabasse de construir o seu palácio, o Templo do Senhor e o muro em volta de Jerusalém.*

1. Solomón s-a înrudit prin căsătorie cu Faraón, regele Egiptului. A luat-o de soţie pe fiica lui Faraón şi a adus-o în cetatea lui Davíd până ce a terminat de construit casa lui, casa Domnului şi zidul Ierusalímului de jur împrejur.

2. O povo continuava sacrificando nos lugares altos, porque até aquele dia não tinha ainda sido edificado o Templo ao nome do Senhor.

2. Dar poporul aducea jertfe pe înălţimi, pentru că nu fusese construită o casă pentru numele Domnului până în zilele acelea.

3. Salomão amava o Senhor e seguia os preceitos de Davi, seu pai. Todavia, continuava sacrificando e queimando incenso nos lugares altos.

3. Solomón îl iubea pe Domnul, mergând după obiceiurile lui Davíd, tatăl său. Numai că oferea pe înălţimi jertfe şi tămâie.

4. Foi o rei a Gabaon para ali oferecer um sacrifício, porque esse era o lugar alto mais importante; naquele altar Salomão ofereceu mil holocaus­tos.

4. Regele a mers la Gabaón să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălţime. O mie de arderi de tot a adus Solomón pe altarul acela.

5. O Senhor apareceu-lhe em sonhos em Gabaon durante a noite e disse-lhe: “Pede-me o que queres que eu te dê”.

5. La Gabaón, Domnul i s-a arătat în vis lui Solomón noaptea. Dumnezeu i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau!”.

6. Salomão disse: “Vós destes com liberdade vossa graça ao vosso servo Davi, meu pai, porque ele andou em vossa presença com fidelidade, na justiça e retidão de seu coração para convosco. Em virtude dessa grande benevolência, destes-lhe um filho que hoje está sentado no seu trono.

6. Solomón a răspuns: „Tu ai arătat o mare îndurare faţă de slujitorul tău Davíd, tatăl meu, pentru că umbla înaintea ta în adevăr, în dreptate şi în corectitudinea inimii faţă de tine. Ai păstrat pentru el această mare bunăvoinţă şi i-ai dat un fiu care stă pe tronul său, cum este astăzi.

7. Sois vós, portanto, ó Senhor meu Deus, que fizestes reinar o vosso servo em lugar de Davi, meu pai. Mas eu não passo de um adolescente e não sei como me conduzir.

7. Acum, Doamne Dumnezeul meu, tu l-ai făcut pe slujitorul tău rege în locul tatălui meu, Davíd. Însă eu sunt doar un copil: nu ştiu să ies şi să intru.

8. E, sem embargo, vosso servo se encontra no meio de vosso povo escolhido, um povo imenso, tão numeroso que não se pode contar, nem calcular.

8. Slujitorul tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor numeros care nu poate fi nici socotit, nici numărat.

9. Dai, pois, ao vosso servo um coração sábio, capaz de julgar o vosso povo e discernir entre o bem e o mal. Pois sem isso quem poderia julgar o vosso povo tão numeroso?”.

9. Dă-i slujitorului tău o inimă ascultătoare, ca să-l judece pe poporul tău, discernând între bine şi rău! Căci cine poate să-l judece pe poporul tău, care este atât de mare?”.

10. O Senhor agradou-se dessa oração e disse a Salomão:

10. Cererea aceasta a fost plăcută în ochii Domnului pentru că Solomón a cerut lucrul acesta.

11. “Pois que me fizeste esse pedido e não pediste nem longa vida, nem riqueza, nem a morte de teus inimigos, mas sim inteligência para praticar a justiça.

11. Dumnezeu a zis: „Fiindcă ai cerut lucrul acesta: nu ai cerut pentru tine zile multe, nu ai cerut pentru tine bogăţii, nu ai cerut viaţa duşmanilor tăi, ci ai cerut pentru tine discernământ ca să asculţi judecata,

12. Vou satisfazer o teu desejo. Eu te dou um coração tão sábio e inteligente como nunca houve outro igual antes de ti e nem haverá depois de ti.

12. iată, voi face după cuvintele tale. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi chibzuită: ca tine nu a mai fost nimeni înainte şi după tine nu se va mai ridica nimeni ca tine.

13. Dou-te, além disso, o que não me pediste: riquezas e glória, de tal modo que não haverá quem te seja semelhante entre os reis durante toda a tua vida.

13. Îţi voi da ce n-ai cerut: bogăţii şi faimă. Şi nu va fi nimeni ca tine între regi în toate zilele [vieţii] tale.

14. E, se andares em meus caminhos e observares os meus preceitos e mandamentos como o fez Davi, teu pai, prolongarei a tua vida”.

14. Dacă vei merge pe căile mele, păzind hotărârile şi poruncile mele, aşa cum a umblat Davíd, tatăl tău, îţi voi lungi zilele”.

15. Quando Salomão despertou, deu-se conta de que tinha sido um sonho. Voltando a Jerusalém, apresentou-se diante da arca da aliança do Senhor e ofereceu holocaustos e sacrifícios pacíficos; e deu um banquete a todos os seus servos.

15. Apoi Solomón s-a trezit. Şi, iată, a fost un vis! Solomón a venit la Ierusalím şi a stat înaintea arcei alianţei Domnului. A adus arderi de tot, a oferit jertfe de împăcare şi a dat un ospăţ tuturor slujitorilor lui.

16. Vieram duas prostitutas apresentar-se ao rei.

16. Atunci au venit două prostituate la rege şi au stat înaintea lui.

17. Uma delas disse: “Ouve, meu senhor! Esta mulher e eu moramos na mesma casa e eu dei à luz junto dela no mesmo aposento.

17. Una dintre femei a zis: „Domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam în aceeaşi casă şi am născut cu ea în casă.

18. Três dias depois de eu ter dado à luz, deu também ela à luz. Ora, nós vivemos juntas e não havia nenhum estranho conosco nessa casa, pois somente nós duas estávamos ali.

18. La trei zile după ce am născut eu, a născut şi femeia aceasta. Locuiam împreună şi nu era niciun străin cu noi în casă; nu eram decât noi amândouă în casă.

19. Durante a noite, morreu o filho dessa mulher, porque o abafou enquanto dormia.

19. Dar a murit fiul acestei femei noaptea, pentru că s-a culcat peste el.

20. Levantou-se ela então no meio da noite e enquanto a tua serva dormia, tomou o meu filho que estava junto de mim e o deitou em seu seio, deixando no meu o seu filho morto.

20. Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, l-a luat pe fiul meu de lângă mine când slujitoarea ta dormea şi l-a culcat la sânul ei; iar pe fiul ei care murise l-a culcat la sânul meu.

21. Quando me levantei pela manhã para amamentar o meu filho, encontrei-o morto; mas, examinando-o atentamente à luz, verifiquei que não era o filho que eu dera à luz”.

21. Dimineaţa m-am ridicat să-l alăptez pe fiul meu şi, iată, era mort. Dimineaţa m-am uitat cu atenţie la el şi, iată, nu era fiul meu pe care-l născusem”.

22. “É mentira! – replicou a outra mulher – o que está vivo é meu filho, e o teu é que morreu.” A primeira contestou: “Não é assim. O teu filho é o que morreu, o que está vivo é o meu”. E assim disputavam diante do rei.

22. Cealaltă femeie a zis: „Ba nu! Fiul meu este cel viu, iar fiul tău, cel mort”. Dar [cea dintâi] a răspuns: „Ba nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu”. Şi aşa vorbeau ele înaintea regelui.

23. O rei disse então: “Tu dizes: ‘É o meu filho que está vivo e o teu é o que morreu’. A outra diz: ‘Não é assim. É teu filho que morreu e o meu é o que está vivo’.

23. Regele a zis: „Una zice: «Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort». Şi cealaltă zice: «Ba nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu»”.

24. Vejamos – continuou o rei –, trazei-me uma espada”. Trouxeram ao rei uma espada.

24. Regele a zis: „Aduceţi-mi o sabie!”. Şi au adus o sabie înaintea regelui.

25. “Cortai pelo meio o menino vivo – disse ele –, e dai metade a uma e metade à outra.”

25. Regele a zis: „Împărţiţi copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!”.

26. Mas a mulher, mãe do filho vivo, sentiu suas entranhas enternecerem-se e disse ao rei: “Rogo-te, meu senhor, que dês a ela o menino vivo e não o mateis!’.” A outra, porém, dizia: “Ele não será nem teu, nem meu: seja dividido!”.

26. Atunci femeia al cărei copil era viu a simţit că i se rupe inima pentru copil şi i-a zis împăratului: „Te rog, domnul meu, dă-i-l ei pe copilul cel viu, dar nu-l omorâţi!”. Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău, ci să-l împartă!”.

27. Então, o rei pronunciou o seu julgamento: “Dai – disse ele – o menino vivo a essa mulher! Não o mateis, pois é ela a sua mãe”.

27. Regele a zis: „Daţi-i [celei dintâi] copilul cel viu şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui”.

28. Todo o Israel, ouvindo o julgamento pronunciado pelo rei, encheu-se de respeito por ele, pois via-se que o inspirava a sabedoria divina para fazer justiça.

28. Tot Israélul a auzit de judecata pe care o făcuse regele. S-au temut de rege, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el pentru a face judecata.