Judite, 5

1. Holofernes, marechal do exército assírio, foi avisado de que os israelitas se preparavam para a guerra e que haviam bloqueado as passagens dos montes.

1. I s-a adus la cunoştinţă lui Holoférn, comandantul suprem al armatei asiriénilor, că fiii lui Israél s-au pregătit pentru război, au închis trecătorile munţilor înalţi, au întărit vârfurile munţilor înalţi şi au pus capcane în câmpii.

2. Ouvindo isso, Holofernes foi tomado de grande cólera. Convocou, então, todos os chefes de Moab e os generais dos amonitas e disse-lhes:

2. Dar el, mâniat foarte tare, i-a chemat pe toţi principii lui Moáb, pe toate căpeteniile lui Amón şi pe toţi satrapii de pe ţărmul mării

3. “Dizei-me quem é esse povo que ocupa as montanhas, quais as cidades em que habitam e qual o efetivo do seu exército? Em que consistem o seu poder e a sua força, e quem é o seu chefe?

3. şi le-a zis: „Faceţi-mi cunoscut, fii ai lui Canaán! Cine este acest popor care locuieşte pe munte? Care sunt cetăţile în care locuiesc, care este mărimea armatei lor, în ce stă tăria şi puterea lor, care este regele care domneşte peste el şi cine este conducătorul armatei lor?

4. E por que motivo foi ele o único dentre todos os povos do oriente que nos desprezou, recusando-se a sair ao nosso encontro para receber-nos pacificamente?”.

4. De ce au refuzat să vină înaintea mea ca toţi cei care locuiesc în vest?”.

5. Aquior, chefe dos amonitas, respondeu-lhe: “Meu senhor, se te dignas ouvir-me, eu te direi a verdade acerca desse povo que habita nos montes e nenhuma mentira sairá de minha boca.*

5. Ahiór, conducătorul tuturor fiilor lui Amón, i-a zis: „Ascultă, domnul meu, cuvântul din gura slujitorului tău şi-ţi voi face cunoscut adevărul despre poporul acesta care locuieşte pe muntele acesta şi stă aproape de tine! Nu va ieşi minciună din gura slujitorului tău.

6. Esse povo é da raça dos caldeus;

6. Acest popor este descendent din caldéi.

7. habitaram primeiramente na Mesopotâmia, porque recusavam seguir os deuses de seus pais que estavam na Caldeia.

7. Au locuit ca străini mai întâi în Mesopotámia, pentru că nu au vrut să asculte de zeii părinţilor lor care erau în ţara caldéilor.

8. Abandonaram os ritos de seus ancestrais que honravam múltiplas divindades

8. S-au îndepărtat de la calea părinţilor lor şi s-au închinat Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Dar i-au alungat din faţa zeilor lor, iar ei au fugit în Mesopotámia şi au locuit acolo ca străini multe zile.

9. e passaram a adorar o Deus único do céu, o qual lhes ordenou que saíssem daquele país e fossem estabelecer-se na terra de Canaã. Depois disso, sobreveio a toda a terra uma grande fome e desceram ao Egito onde, durante quatrocentos anos, multiplicaram-se de tal forma que se tornaram uma multidão inumerável.

9. Dumnezeul lor le-a zis să iasă din locuinţa lor şi să meargă în ţara Canaán. Au locuit acolo şi s-au umplut de aur, de argint şi de foarte multe turme.

10. Oprimidos pelo rei do Egito e obrigados a trabalhar na fabricação de tijolos e de argamassa para a construção de suas cidades, clamaram ao seu Senhor e este feriu toda a terra do Egito com vários fla­gelos.

10. Au coborât în Egipt pentru că o foamete a acoperit suprafaţa ţării Canaán şi au locuit acolo ca străini atâta timp cât s-au putut menţine. Acolo au devenit o mulţime numeroasă, încât numărul neamului lor nu era [cunoscut].

11. A praga cessou quando os egípcios os expulsaram de sua terra; mas quiseram retomá-los para sujeitá-los de novo à escravidão.

11. Regele Egiptului s-a ridicat împotriva lor şi i-a înşelat să trudească la cărămizi, i-a umilit şi i-a făcut sclavi.

12. Eles fugiram. O Deus do céu abriu-lhes o mar de tal modo que as águas tornaram-se de cada lado sólidas como um muro e eles atravessaram a pé enxuto pelo fundo do mar.

12. Au strigat către Dumnezeul lor, care a lovit toată ţara Egiptului cu plăgi pentru care nu era vindecare, iar egipténii i-au alungat din faţa lor.

13. Entretanto, vindo em sua perseguição o inumerável exército dos egípcios, foi de tal maneira envolvido pelas águas que não escapou um sequer que pudesse contar à posteridade o acontecimento.

13. Dumnezeu a uscat Marea Roşie înaintea lor.

14. Ao sair do mar Vermelho, ocuparam os desertos do monte Sinai, onde nunca homem algum pôde habitar, nem um ser humano se fixar.

14. I-a condus pe drumul spre Sínai şi Cádeş-Barnéa; i-a alungat pe toţi locuitorii care erau în pustiu.

15. Ali, tornaram as fontes de águas amargas, em águas doces e potáveis, e por um espaço de quarenta anos receberam um alimento vindo do céu.

15. I-a aşezat în ţara amoréilor şi pe toţi cei din Esebón i-au nimicit prin puterea lor. Trecând Iordánul, au luat în stăpânire tot ţinutul muntos.

16. Por toda a parte onde entraram sem arco e sem flecha, sem escudos e sem espada, Deus combateu por eles e venceu.

16. I-au alungat din faţa lor pe canaaneéni, pe ferezéi, pe iebuséi, pe Síhem şi pe toţi ghergheséii şi au locuit acolo multe zile.

17. Ninguém jamais pôde insultar esse povo a não ser quando ele se afastou do culto do Senhor, seu Deus.

17. Şi până când nu au păcătuit înaintea Dumnezeului lor, le-a fost bine, pentru că Dumnezeul care este cu ei urăşte nedreptatea.

18. Mas sempre que, ao lado de seu Deus, eles adoravam outro, logo eram entregues à pilhagem, à espada e à vergonha.

18. Dar când s-au îndepărtat de la calea pe care le-a stabilit-o, au fost nimiciţi cu totul prin foarte multe războaie şi au fost duşi captivi într-o ţară care nu era a lor, iar templul Dumnezeului lor a devenit una cu pământul şi cetăţile lor au fost luate în stăpânire de către duşmanii lor.

19. E todas as vezes que se arrependiam de ter abandonado o culto do seu Deus, o Deus do céu, dava-lhes força para resistir.

19. Dar acum, pentru că s-au întors la Dumnezeul lor, i-a adus din diaspora unde erau împrăştiaţi şi i-a condus înapoi la Ierusalím, unde este sanctuarul lor, şi au fost aşezaţi în ţinutul muntos care era pustiu.

20. Finalmente, derrotaram os reis ca­naneus, jebuseus, ferezeus, hiteus, he­­veus, amorreus e todos os valentes de Hesebon e tomaram posse de suas terras e de suas cidades.

20. Acum, stăpâne doamne, dacă există vreo rătăcire în poporul acesta şi dacă ei păcătuiesc împotriva Dumnezeului lor şi noi ne vom da seama că la ei se află această piatră de poticnire, să ne ridicăm şi să luptăm împotriva lor!

21. Enquanto não pecavam na presença de seu Deus, eram bem-sucedidos, porque o seu Deus odeia a iniquidade.

21. Dar dacă nu este nicio nelegiuire în poporul lor, să treacă domnul meu [peste], ca nu cumva Domnul şi Dumnezeul lor să-i protejeze, iar noi să devenim o ruşine înaintea întregului pământ!”.

22. Há alguns anos, com efeito, tendo-se desviado do caminho em que Deus lhes tinha ordenado trilhar, foram derrotados nos combates contra várias nações e muitos dentre eles levados para o cativeiro.

22. Când a terminat Ahiór să spună aceste cuvinte, tot poporul care era în jurul cortului şi care stătea împrejur a murmurat, iar conducătorii lui Holoférn şi toţi cei care locuiesc pe ţărmul mării şi în Moáb au spus să-l taie în bucăţi.

23. Mas converteram-se de novo ao Senhor, seu Deus, e depois dessa dispersão acham-se reunidos desde há pouco: retomaram a posse de suas montanhas e de Jerusalém onde está seu santuário.

23. Căci „nu ne vom teme de fiii lui Israél, tată, acest popor în care nu este putere, nici tărie pentru o normală confruntare!

24. Agora, pois, meu senhor, informa-te se esse povo cometeu alguma iniquidade na presença de seu Deus e então subamos e o ataquemos, porque o seu Deus os entregará nas tuas mãos e ficarão sujeitos ao teu poder.

24. De aceea, să mergem, iar ei vor fi doar o îmbucătură pentru toată armata ta, stăpâne Holoférn!”.

25. Mas se esse povo não está manchado de nenhuma ofensa para com o seu Deus, não o poderemos enfrentar, porque o seu Deus o defenderá e seremos o opróbrio de toda a terra”.

25.

26. Calando-se Aquior, todos os grandes de Holofernes se indignaram e queriam matá-lo.

26.

27. E diziam entre si: “Quem é esse homem que pretende que os israe­litas possam resistir ao rei Nabuco­do­nosor e ao seu exército, sendo eles homens sem armas, sem força e ignorantes da estratégia?

27.

28. Para mostrarmos a Aquior que ele nos engana, vamos às montanhas e, quando tivermos capturado seus príncipes, o cortaremos em pedaços.

28.

29. É preciso que toda a nação saiba que Nabucodonosor é o deus da terra e que não há outro fora dele”.

29.